Dentistul, dragostea mea

Am râs azi cu prietenii mei, culmea e că la stomatolog.

Ca să înțelegeți, nu iubesc dentistul, am avut dinți fantastici până acum. Doar că profa mea de canto, minunea Dana Dorian, o zvăpăiată și o scumpă, m-a dus la Bogdan Grozescu. Am leșinat de râs. Nu mă doare nimic când îmi lucrează, împreună cu Mihaela, sora mea, nimic, așa ca ne permitem poante de orice fel.

Aseară, mă duc eu direct la baie, să mă spăl pe dinți înainte de consultație, nu se face să te duci la medic după o gogoașă…
Intru ca diva în ușă de la baie, cu periuța și pasta în mână, doar ca ușă era ușor încuiată!!! M-am simțit așa de rău..”vă rog să mă scuzați că am dat buzna!..”

Iese Marian Drăgulescu. Mă și vedeam pe prima pagină: Teo se spală pe dinți în aceeași baie cu Marian Drăgulescu! Boss, nu cred! Baniciu îmi lăsase mesaj să ne vedem, iar cu Emil Burloi (ditamai formatorul de talente) am stat iar o grămadă. În sala de așteptare, unde? Acolo unde se fac poantele cu dichis. Ne gândim sa ne facem un club, în beci. Să râdem ce n-am mai apucat sa râdem, că n-am avut dinți sau dispoziție, sau niciuna…

E un cabinet cald. Bun. Dulce. Nu ne doare deloc și vorbim prostii, râdem tare și ne gândim sa ne facem un loc frumos..

Pe serioaselea, mulțumim toți! Ești sensil și bun, Bogdan. Ne faci să ne bucuram de Soladent. Avem de ales și te-am ales pe tine. Și suntem cuminți și, deși celebri, mai ales Mircea Baniciu, nu te interesează defel asta. Mulțumim. Nu ne doare. Ne bucură. De ani!‎ Nu scapi de nooooi!

‎Nu ma înțelegeți greșit. E doar o coincidență că ăia cu nume sonore ne vedem acolo. Oricine are un „bun venit” al lui, personalizat…