Psihologul Dan Popescu, despre cazul copilului terorizat de Moșu’: „Copilul poate deveni depresiv, neîncrezător, furios”

Cazul copilului terorizat de Moș Crăciun, în persoana concubinului mamei sale, a uimit România. Psihologul Dan Popescu a explicat pentru teotrandafir.com care sunt efectele tratamentului suferit de copilașul de 3 ani din Bistrița din partea Moșului.

Copilul femeii din Bistrița poate deveni depresiv, susține psihologul

„Când vorbim de abuz, trebuie să avem în vedere faptul că există două forme de abuz: abuz fizic și abuz emoțional.

Când ne gândim la un copil, trebuie să știm că el are un comportament reactiv. De aici vine și logica afirmației “Copilul nostru, oglinda noastră”.

Copiii abuzați dezvoltă probleme comportamentale și emoționale. Le este afectată, în primul rând, stima de sine; apar neîncrederea în propria persoană, sentimentele de vină și rușine, confuzia, frica, tristețea, agresiunea, hiperactivitatea, devin neascultători.

Dacă luăm situația din imaginile de față, avem un copil terifiat, umilit și confuz în același timp. Observăm treceri bruște de la grimase care arată frica la un zâmbet (un zâmbet forțat, care dispare după o fracțiune de secundă), iar apoi vedem întoarcerea la frică, chiar teroare. Nu vreau să facem analiza interacțiunii și să ne pierdem în detalii, dar simt nevoia să propun un exercițiu. Puneți-vă în locul copilului: îl ai pe Moș Crăciun/Moș Nicolae în față și Moșul te amenință cu un băț.

Îți cere să fii cuminte și să o asculți pe mama. Asta te sperie și îți induce confuzie din oficiu; știi că Moșul aduce cadouri doar copiilor buni și știi că lasă o nuia dacă nu ai fost cuminte, dar nimeni nu ți-a zis că Moșul vine și te pedepsește cu mâna lui. Nu uitați să vă imaginați că sunteți în locul copilului, în genunchi în fața Moșului despre care știa că e bun, dar care pe el îl pedepsește direct…

Și, apoi, ne uităm iar la chipul acestui copil: primește corecția fizică, iar pe chipul său sunt râsul și plânsul în același timp… Pentru că râde și plânge în același timp.. Confuzia se accentuează. Deși, conștinent, el își să seama că nu există un risc real, un pericol real, frica preia controlul. Nu e tocmai ușor să faci față situației!

Și, acum, să ne gândim care este scopul amenințării, sperierii și șantajării copilului? Să îl facă să fie “cuminte/bun” (pun între ghilimele aceste cuvinte pentru că, deși ele sunt folosite des, mesajul pe care il transmit este unul nepotrivit. În fapt, toți copiii sunt buni și toti au minte). Deducem din imagini că băiețelul acesta este neascultător și face boacăne.

CITEȘTE ȘI: Reacția cutremurătoare a româncei care l-a pus pe Moșu’ să-l bată cu nuiaua pe copilașul ei de 3 ani

Am mentionat mai sus efecele abuzul fizic și/sau emoțional: comportamentul agresiv, hiperactivitate si copilul poate să devină neascultator. Deci, rezolvi o probleme cu ajutorul… cauzei problemei?! De fapt, nu faci decât să pornești sau să întreții un cerc vicios.

Iată cum: bați copilul/ îl sperii și copilul devine trist, agresiv, agitat, hiperactiv, neascultător. Drept urmare, aplici iar corecția “Bați copilul/ îl sperii” și efectul va fi, din nou, același: copilul devine trist, agresiv, agitat, hiperactiv, neascultator. Și o putem ține așa la infinit sau pâna la vârsta la care copilul nu se mai supune abuzului și Încearcă să preia controlul asupra propriei vieti.

Daca luam filmul in intregime, copilul este: umilit (stă in genunchi), speriat, confuz, agitat și se simte neajutorat.

Mesajul perceput este: esti rau, nu esti cuminte, meriți ce ți se întâmplă. Reacția acestui cumul de emoții și sentimente? Copilul poate deveni anxios, depresiv, retras, neîncrezător în sine și cei din jur, furios…”, a explicat psihologul Dan Popescu.