Otrava din farfuriile românilor. Ce substanțe chimice conțin cârnații din alimentare

Mâncăm alimente cu substanțe chimice la care nici nu ne-am fi gândit. Spre exemplu, v-ați imaginat că noi consumăm cârnați cu soluție de dezghețat geamurile? Da, este adevărat!

O analiză a Asociaţiei Protecţia Consumatorilor pe 116 tipuri de cârnaţi scoate la iveală detalii şocante. Peste 84% dintre probele analizate au în compoziţie nitrit de sodiu şi chiar soluţie de dezgheţat drumuri.

La peste 88% dintre cârnaţii afumaţi analizaţi a reieşit că gustul de afumat este creat artifical, cu fum lichid sau cu aromă de fum.

Mai mult, cârnaţii de casă conţin 8 tipuri de substanţe chimice, iar la 55% din cârnații membrana folosită este artificială. Aceasta este realizată din celuloză, gumă de guar, lactat de calciu, clorură de calciu, colagen de vită și coloranți. Iar lista neregulilor continuă: au conţinut ridicat de apă dar şi coloranți obținuți din insecte.

„Cârnații din oferta actuală mai sunt suspectați de tehnici de mascare a unei calități îndoielnice. Se folosește carne separată mecanic fără să fie remarcat acest lucru, deși normele impun producătorilor rigori în această privință.

Cârnații din oferta comună au puțină carne (30-40%) și multe ingrediente, precizate sau ascunse. Subproduse de abator, apă, soia, numeroși aditivi care au rosturile lor: să coloreze, să mențină culoarea și aspectul turgescent (umflat) cât mai mult timp.

În plus, au rolul să prevină procesul de oxidare a compoziției, să inhibe procesele de degradare, să creeze și să mențină gust și aromă plăcute etc., numiți cu termeni de specialitate: polifosfați, sulfiți, nitrați, antioxidanți, glutamați ș.a.m.d.

Ca și în cazul altor produse alimentare, consumatorii trebuie să fie atenți la cumpărarea acestor produse, care au uneori acțiuni violente asupra sănătății, ca urmare a unor trăsături specifice.

Tocătura trasă în membrane este un mediu prielnic pentru dezvoltare de bacterii periculoase atunci când condițiile de igienă în fazele de producție-manipulare-transport-păstrare sunt necorespunzătoare.

Chiar natura materiilor prime (amestecul de carne și celelalte ingrediente, membranele) prezintă riscul purtării unor germeni periculoși încă din faza pregătirii pentru prelucrare”. a declarat prof. univ. dr. Ion Schileru – ASE București, citat de activenews.ro.

Potrivit președintelui Asociației Pro Consumator, Costel Stanciu, o parte din vină o poartă autoritățile cu atribuții în acest domeniu.

„Nu au întrerprins niciu demers în vederea modificării legislației, adică nu obligă producătorii de produse pe bază de carne să treacă conținutul de carne din produsul respectiv. Acest lucru le oferă posibilitatea unora să pună puțină carne în produsele acest gen.”, a spus Costel Stanciu.

Te poate interesa și: Pericolul din pateul de ficat. O conservă conține ingrediente nocive

Pericolul din pateul de ficat existent pe rafturile din magazine a fost semnalat de A.N.P.C.P.P.S. ( Asociaţia Natională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România).

Cel mai nou studiu arată că cele mai multe dintre pateurile comercializate în țara naostră au în compoziția lor până la 10 E-uri.

Pericolul din pateul de ficat

Unii aditivi alimentari sunt inofensivi, iar alţii pot fi consumaţi frecvent. Însă sunt şi E-uri care nu au ce căuta pe masa noastră. Asta pentru că sunt extrem de toxice şi pentru că, în timp, pot provoca boli grave.

CITEȘTE ȘI: Despre otrava din farfurie, sâmbătă, la “Asta-i România!”

Chiar dacă specialiştii nu sunt împotriva pateului de ficat de pe piaţa românească, aceştia recomandă consumul moderat al acestui produs, potrivit adevarul.ro.

„Excesul de pateu poate fi dăunător. Ghinionul e că este şi foarte bun, dar noi le recomandăm pacienţilor să îl consume moderat. Toate trebuie făcute cu măsură. Ceea ce este important e ca eticheta pateului să fie citită înainte de cumpărare.“, a explicat profesorul Nicolae Hîncu, preşedintele de onoare al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.