Luatul cu treaba

Cum, necum ne intoarcem la ale noastre. Unii chiar am avut vreme sa ne lamurim ca micile obiceiuri penibile de fiecare zi de nonconcediu, departe de a fi impovaratoare, sunt un izvor de confort.

Stiu clar ca la ora cutare ma duc la munca, apoi trebuie sa iau copilul de la scoala si sa incropesc o cina, suna asa, a rutina, dar si fara ea e ca naiba, parca ne ingrasam vazand cu ochii si mancand inexplicabil, avem un sentiment de vinovatie, din senin, cand toti ceilalti se bucura de mama focului… Parca nu e rau nici la serviciu, dupa o vreme..

Sarbatorile nu ne bucura pe toti la fel si mai ales nu ne bucura tot timpul. Nici trecerea lor nu ne extaziaza, dar parca e si o usurare, cumva, sa nu mai trebuiasca sa fim mai buni cu orice pret.

Cu un pic de curaj, inapoi la ale noastre, alea trei kile care va obsdeaza si le vedeti prin orice tesatura se vor duce exact asa cum gandeati ca se vor duce, cand le-ati binecuvantat”: prin „luatul cu treaba”. Sa ne luam cu treaba! Succes dn inima tuturor!