Acum 129 de ani se năștea Martha Bibescu, una din primele femei mason din România

Una din primele femei recunoscută oficial ca membră a masoneriei a fost Martha Bibescu, o figură care a marcat secolul XX. Aceasta a fost politiciană, romancieră și memorialistă, ieșind din tipare și devenind un real model pentru femeile epocii, continuând să fie un model și pentru femeile din ziua de azi.

Martha Bibescu (sau Martha Bibesco) a făcut parte dintr-o familie de mare ștaif: fiica lui Ion Lahovary, ministru de Externe și ministru al României la Paris și soția lui George Valentin Bibescu, prinț care era văr cu Ana de Noailles.

Martha Bibescu, născută sub numele de fată Lahovary, provenea dintr-o familie elitistă extrem de importantă pentru istoria României: mama ei Smaranda descindea din ramura moldoveană a domnitorului Constantin Mavrocordat, iar tatăl memorialistei, Ion Lahovary era o importantă figură politică, fiind președinte al Senatului și ministru de Externe.

Opera Marthei Bibescu a fost apreciată de numeroși critici, printre care Max Jacob, Rainer Maria Rike, Tudor Ionescu și Șerban Cioculescu. Cel din urmă spunea despre scriitoare că „a dus o intensă viață literară și modernă, cucerind prin frumusețea, inteligența și talentul ei numeroase admirații. A păstrat până la urmă nostalgia după țara sălciilor și amintirea prieteniilor lăsate în țară”.

Câteva opere de menționat, semnate de Martha Bibescu: Cele opt raiuri (1908), Izvor, țara sălciilor (1923), Papagalul verde (1923), Confesorul și poeții (1970), O victimă regală, Ferdinand de România (1927), Râsul naladei (1935), Cruciadă pentru anemonă (1931) și multe altele.