Tradiţii şi obiceiuri din Vinerea Mare

Tradiţii şi obiceiuri din Vinerea Mare. În ziua în care comemorăm răstignirea pe cruce a Mântuitorului, are loc o serie de obiceiuri păstrate din vechime.

Astfel, este scos din Altar Sfântul Epitaf, care se aşează pe o masă în mijlocul lăcaşului de cult, pentru ca cei credincioşi să treacă pe sub el de trei ori. Numit şi Sfântul Aer, acesta are rolul de a te vindeca de dureri, iar cei care îşi şterg ochii de el nu vor mai suferi de probleme de ochi tot anul.

CITEŞTE ŞI: REȚETĂ PAȘTE: Pască umplută cu brânză dulce și stafide

Ziua mai este cunoscută şi drept Vinerea Seacă, asta pentru că, în mod normal, nu se mănâncă şi nu se bea nimic până la asfinţit. Bătrânele sunt cele care mai păstrează tradiţia postului negru, care la finalul Prohodului Domnului, o denie specială ce are loc în ziua răstignirii, iau anafură din biserică.

Tot în seara din Vinerea Mare, femeile merg la morminte cu flori şi aprind lumânări pentru cei plecaţi dintre noi. Cimitirul se umple de bocetele lor, jelind în egală măsură şi sacrificiul Mântuitorului.

La finalul slujbei, preoţii împart creştinilor florile aduse la Sfântul Epitaf, pe care credincioşii le păstrau pentru diferite leacuri. Pe vremuri, oamenii se îndreptau cu lumânările aprinse spre casă, pentru a le vesti morţilor biruinţa vieţii asupra morţii.

După ce ocoleau casa de trei ori, oamenii se închinau şi făceau o cruce cu lumânarea pe grinda casei, pentru a fi protejaţi de rele. Lumânarea din Vinerea Patimilor era păstrată şi ea, care era reaprinsă în vremuri de primejdie, sau calamintăţi naturale.

Vremea din Vinerea Seacă avea să dicteze restul anului, căci dacă ploua în această zi, anul agricol era cotropit de mană. Ziua era dedicată strict pentru rugăciune, iar femeile se lipseau de toate treburile casei, inclusiv gătitul mâncării pentru Paşte.