1 Decembrie, Ziua Națională – Istorie, tradiții și obiceiuri. 5 lucruri bine de știut

Pe 1 Decembrie, românii sărbătoresc 96 de ani de la Marea Unire, adică 96 de ani de când există România așa cum o știm noi acum. Ziua Națională este cea mai importantă sărbătoare a României deoarece este sărbătoarea tuturor românilor, care nu ține cont de diferențele dintre aceștia.

Pe 1 Decembrie 1918, prin Proclamația de la Alba Iulia, regiunile actualei Transilvanii și Banatul se uneau cu România, formată deja din Muntenia (Țara Românească) și Moldova. Visul realizării României Mari nu era posibil fără unirea României cu Transilvania (regiunile istorice Crișana, Maramureș, Țara Silvaniei etc) și Banat. În același an, dar la date diferite, s-au unit cu România și Basarabia și Bucovina, moment în care a apărut termenul de „Românie dodoloață”: Basarabia – pe 27 martie 1918 și Bucovina pe 15/28 noiembrie 1918.

CITEȘTE ȘI: MIRCEA ALBULESCU, OPERAT LA INIMĂ

Ziua Națională a României ține cont de câteva tradiții care se respectă cu sfințenie an de an:
– Arborarea Drapelului la toate instituțiile de stat
– Depunerea de coroane și jerbe de flori la monumentele eroilor români care au murit în războaie pentru țara lor
– În toate bisericile și mănăstirile din România se realizează o slujbă specială, „Te Deum”, în care sunt pomeniți eroii neamului românesc
– Paradele militare, trasul cu pușca sau defilarea soldaților pe cai albi
– Militarii români aflați în teatrele de operațiuni din străinătate fac manifestări specifice în această zi
– La bordul navelor maritime și fluviale maritime se ancorează Marele Pavoaz
– Au loc în toate țara serbări școlare și concerte de muzică populară, se intonează imnul țării în școli și grădinițe
– Nu lipsesc mâncărurile tradiționale de 1 Decembrie: fasolea cu ciolan, turta fiartă, sarmalele, vinul, palinca sau țuica

Iată și 5 lucruri bine de știut despre Ziua Națională:
1. Românii sărbătoresc Ziua Națională pe 1 Decembrie doar din 1990, adică de 24 de ani. Legea responsabilă de acest act a fost ratificată pe 10 iulie 1990 și încununează apunerea epocii comuniste
2. Până la data de 10 iulie 1990, Ziua Națională a României se celebra pe 23 August și semnifica victoria comuniștilor împotriva mișcărilor fasciste (Al Doilea Război Mondial s-a purtat între naziști și viitorii comuniști)
3. Ziua Națională a României a fost alta și înainte de instalarea regimului comunist. Practic, fiecare epocă nouă a schimbat data sărbătoririi României. Înainte de 23 August 1944, ziua Națională se sărbătorea pe 10 Mai, care era considerată Ziua Regalității, întrucât România era o monarhie constituțională
4. Unirea a fost acreditată de 100.000 de români din toate colțurile Transilvaniei, care și-au delegat 1228 de reprezentanți pentru a negocia Actul de Unire
5. Contrar divergențelor cotidiene pe tema autonomiei teritoriale, Actul Unirii prevede următoarele:
„1. Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
2. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat”