Blog
Aci sezum si plansem
Blog Teo. Predau, de câțiva ani buni, în diferite medii, care de care mai exotice, sunt întrucâtva acel profesor care-și poate întinde catedra până și pe malul apei, ca pescarii, ca vânzătorii de înghețată. 🙂
Catedra fixă, ca s-o numim așa, se află însă la Școala de Televiziune, din ziua în care aceasta s-a deschis. Am început alături de Alessandra Stoicescu, Vlad Ionescu, apoi Dan Negru…mă rog, fiecare și-a văzut de drum, firește, dar eu am rămas.
Probabil pentru că iubirea mea față de locurile de-nceput e foarte mare, dacă am fost în prima zi acolo, în timp ce se puneau ușile și se vopseau cercevelele, mi se pare că am o datorie morală, în afară de dragoste necondiționată.
Mii de studenți. Mii am văzut. Am înțeles și ascultat. Am iubit și evaluat, imposibila combinație, care te consumă interior teribil.
Blog Teo. Le-am dat ce-am știut și am „furat” de la ei ce-am găsit: entuziasm, speranță, puritate, ritm.
Vă voi vorbi despre ceva ce m-a intrigat, însă, în toți anii ăștia, cu promisiunea că vă voi mai vorbi despre catedra mea „fixă”.
Știți, copiii dintotdeauna au elaborat o tehnică greu de zdruncinat altfel decât cu lacrimi, pur și simplu, tehica pe care o folosesc ca să acuze.
Să-și acuze, cel mai adesea delicat, părinții sau soții și soțiile pentru eșecurile lor mai mici sau pentru catastrofele permanente.
Îi înțeleg. E plină lumea de copii care-s marcați pentru totdeauna de părinți, de școală, de societate, uneori chiar și de adevăr.
Dar până unde, față-n față cu tine însuți, în sinceritatea aia care te face să-ți țiuie urechile, poți să dai vina pe altcineva? Așa e, e nasol cu părinții care niciodată nu bat temenele copiilor și nu le cultivă toate talentele, care adesea durează trei zile.
Blog Teo. Dar tu, tu cu tine, la 28 de ani, cum faci să te justifici pentru o viață pe care o tot începi, de la 16? E mama de vina, că m-a educat prea bine. E tata de vina, că nu dădea pe-acasă. Serios?… Așa e, părinții sunt receptaculii răului absolut, când ai 15 ani.
Depășiți și obtuzi. Dar pe urmă? Când poți zbura singur din cuib și nu numai că n-o faci, dar te mai și plângi că-i strâmt și mama are fundul mare? E o istorie care funcționează fără greș de mii de ani. Oricine altcineva e de vină. Mai ales mama. Sau, la alegere!
Apăr aici părinții unora dintre studenții mei, cei mai slabi, ca să ne-ntelegem. Toți dau vina pe părinți. Pe viață. Pe cineva. Și-i întreb: „Bun, când erai mică nu ți-au dat atenție, trecem, dar tema pentru AZI, de ce n-ai făcut-o?”
Liniștea aia mă face să vă scriu azi. Liniște care-mi spune că, oricât ar fi greșit părinții care, iată, trebuie să fie infailibili, TU, copil, veșnic copil la 28 de ani, nu-i mai poți acuza. La vârstă ta, ei te aveau pe tine. Tu, în afară de scuze pentru eșecurile tale, ce ai?
Toți am luat plase. Poate chiar tragice. Cei care mă citesc, pentru că se pare că s-a format un nucleu și mulțumesc fierbinte pentru asta, înțeleg ce zic.
Blog Teo. Toți am eșuat, la un moment dat. Sunt însă lecțiile noastre, pe care le brodăm pe trecut, ca să-l înfrumusețăm, nu să-l arătăm ca pe-un drapel mereu mai murdar. Știți ce spune mentorul meu? Că am unul, har Cerului? „Greșește cu mândrie, Teo.
Greșește din suflet, cu credința că faci bine, cu tot riscul suferinței ce va urma. Dar nu greși vreodată în același loc. Dacă faci asta, înțelege că ești vinovată!” E ceea ce le spun zilnic lor, acestor marcați, complexați de mami și și tati sau profa de franceză.
E timpul să ne spunem nouă înșine cât suntem de vinovați pentru ce suntem. În fiecare zi. Și să mergem întins către un loc unde să ne așezam fruntea și să plângem pentru ce-am făcut. Așa vom găsi izbăvirea.
48 Comments
Leave a Reply
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Paul
2013-05-14T18:41:07+03:00 at 2013-05-14T18:41:07+03:00
Da, ajută să plângem, dar probabil concluzia era un pic mai sus, unde mentorul dumneavoastră spunea să nu greșiți vreodată în același loc. Cred că așa-ți răscumperi greșeala și arăți că ai învățat. Vă mulțumesc pentru că îmi oferiți de fiecare dată prilejul de-a-mi reevalua viața și felul în care o percep.
Rosoga Letitia
2013-05-14T18:43:53+03:00 at 2013-05-14T18:43:53+03:00
Of cata dreptate ai Teo!!
Viorel Filip
2013-05-14T18:44:20+03:00 at 2013-05-14T18:44:20+03:00
Cat de adevarat este tot ceea ce spui… daca ajungi la 28 de ani si tot parintii sunt de vina pt ceea ce faci, mai ales esti constient de asta, Tu esti singurul vinovat, nici macar ei, chiar daca au gresit, au gresit cu buna credinta, dorindu-ti binele tau ca fiu sau fica.
Andreea Ligia Zeneci
2013-05-14T18:51:30+03:00 at 2013-05-14T18:51:30+03:00
Rad. Am 28 de ani si nu am mai dat vina pe mama de… nu mai stiu cand. S-au inversat rolurile. Ne vedem rar si cand ma duc la tara imi spune ca floarea aia s-a uscat pentru ca nu am pus eu suficienta apa. Nimic nu ne maturizeaza mai mult decat esecurile. Mi se pare total nepotrivit atasamentul exagerat fata de parinti. Am sentimente, da, dar s-a rupt cordonul ombilical. 🙂 Cat despre cursurile particulare in televiziune, sper canu se intampla ca la facultatile particulare de Jurnalism. Toti isi doresc sa sara peste niste etape importante, sa devina vedete peste noapte. Celebritatea nu este o meserie si imi pare rau ca putin pricep. Eu nu am ales jurnalismul ca sa o scot pe Teo Trandafir la pensie, nu mi-a trecut prin cap ca „Eu vreau sa fiu Andreea Esca sau Andreea Marin cand o sa ma fac mare.” Pe tine, draga Teo, te admir, dar idolii sunt periculosi. Ii imiti fara sa constientizezi si esti lipsit de autenticitate. Pacat… Daca motivatia unui tanar in lucra in televizune este oricare alta decat notorietatea (ma vad bunicii la TV, o sa moara de ciuda fostul meu si o sa regrete ca m-a parasit :)))) … debia astept sa dau autografe ) e in regula, are ce sa caute acolo. Altfel, trebuie sa-si raspunda la niste intrebari… Pe sistemul: Ce caut eu aici? „Ce caut eu in viata mea?”, vorba cantecului 🙂
Mihaela
2013-05-14T21:07:33+03:00 at 2013-05-14T21:07:33+03:00
Pentru Andreea Ligia Zeneci
Draga mea e geu sa te faci inteleasa in lumea asta mare…unii te citesc cu sufletul, altii cu neuronii ( cei doi care le mai functioneaza) altii cu amandoua .Eu nu am pretentia ca te inteleg cu totul dar incerc …
Duminica au fost Pastele mortilor, sau Pastele mic sau Pastele Blajinilor … a celor dusi dintre noi … poate chiar al bunicilor si parintilor nostrii dusi acolo, pe lumea cealalta…eu sunt trecuta de jumatatea vietii …m-am dus la mama si la tata la cimitir sa le duc o lumanare, un ou rosu si un colacel ca asa se face… si o lacrima, un nod in gat si respect ( ca asa merita ei) ca m-au ajutat sa devin ceea ce sunt …adica un om la casa lui, cu o familie, cu un copil care e matur si el de acum si care sper ca in viitor sa nu se simta ca tine ca atasamentul exagerat fata de parinti e ceva nepotrivit….
Cat despre tine… nici nu mai ai cum sa dai vina pe parinti caci i-ai pierdut…nu-i mai ai in suflet….sau nu stiu … Tu nu te duci acasa la mama ci te duci la tara… Da e o floare care s-a uscat in sufletul tau caci nu ai udat-o la vreme . Stie mama ta ce spune … sau poate nu …. ce stie ea acolo la tara?
Cat despre esecurile care te maturizeaza…. Crede-ma si succesele pot maturiza la fel de brutal ca esecurile …. Ajungi acolo sus, te simti in culmea gloriei, in aerul rarefiat al inaltimilor, ti se taie respiratia, esti sus …. cel mai sus posibil si deodata brusc incepi sa pricepi ca trebuie sa ramai acolo, zi de zi ceas de ceas …ce efort sa nu te prabusesti de pe culme, sustinut . Sa fi zi de zi …crezi ca e usor sa te ridici zi de zi la acelasi nivel mereu si mereu si mereu? Succesul e o lupta ca si lupta lui Sisif … zi de zi…
Pe Teo nu o scoate nimeni la pensie…Teo va iesi la pensie cand va veni timpul sa o faca … Cat despre CITEZ DIN TINE „Pe tine, draga Teo, te admir, dar idolii sunt periculosi. Ii imiti fara sa constientizezi si esti lipsit de autenticitate. Pacat…: DOMNISOARA LIGIA CONSIDER CA NU AI STIUT CE VREI SA SPUI SI TE-AI INCURCAT IN CUVINTE ..
Si acum, pe final, sa citez pe scurt – fara paranteze si elminiand cuvintele in plus: eliminam notorietarea si raman restul motivatiilor pe sistemul „Ce cauti tu aici? sa stii ca vorba corecta a cantecului este „Ce cauti tu in viata mea?
Ce cauti tu in viata mea?
De ce-ai venit?
Aha! sa-mi tulburi linistea.
Ce cauti tu in viata mea?
De ce-ai venit sa-mi tulburi linistea?
De ce nu m-ai lasat pe drumul meu,
Asa cum mi-am dorit mereu?
cu adresa
Versuri de la: http://www.versuri.ro/
ca e simplu, mult mai simplu cu documentarea decat pe vremea noastra
Dar ma rog la ce ma pricep eu o babatie de mama ( e drept ca totusi nu de la tara ca sa zic asa…
DRAGA TEO,
CITESC CU MARE DRAG POSTARIULE TALE PE BLOG DE FIECARE DATA. MA EMOTIONEAZA – FIE CA MA INVESELESC FIE CA MA INTRISTEAZA …. DE FIECARE DATA IMI CONFIRMA PAREA MEA DESPRE TINE ADICA ACEEA CA ESTI UN OM INTELIGENT, CU BUN SIMT SI FRUMOS …
MULTA SANATATE TIE SI FAMILIEI TALE.
HRISTOS A INVIAT !
Mihaela
adelyna
2013-05-14T19:19:59+03:00 at 2013-05-14T19:19:59+03:00
Perfect adevarat Teo ! Dar iti trebuie mult curaj ca sa recunosti ca esti responsabil pentru esecurile tale si recunoasterea asta, a propriilor slabiciuni si neimpliniri vine deobicei mai tarziu, mult mai tarziu, crede-ma !
Silvia
2013-05-14T19:46:34+03:00 at 2013-05-14T19:46:34+03:00
” TU, copil, veșnic copil la 28 de ani, nu-i mai poți acuza. La vârstă ta, ei te aveau pe tine. Tu, în afară de scuze pentru eșecurile tale, ce ai?”
oooff Doamne cat dreptate in aceste virbe si cat de mult ma regasesc in postura acelor parinti 🙁
steluta turdean
2013-05-14T19:49:16+03:00 at 2013-05-14T19:49:16+03:00
Aveti dreptate! Traim niste vremuri in care „teoria atribuirii” e bine intepenita in generetiile de acum: toate esecurile le atribuim celorlalti, pe cand succesele ne apartin!
Gresim cu totii, caci suntem oameni… dar cand faci aceeasi greseala de „n” ori, mi se pare o prostie pentru care nu avem nicio scuza!!!!
Manuela
2013-05-14T19:50:35+03:00 at 2013-05-14T19:50:35+03:00
Fiecare cum isi asterne asa trebuie sa doarma.cine vrea sa doarma in puf trebuie sa fie ambitios,cine vrea sa doarma pe pamant da vina pe parinti,pe soarta,numai pe el nu.
Toti la un moment dat invinuim pe cineva pentru esecurile noastre,mama mea il invinuieste chiar pe Dumnezeu,numai pe ea nu.
Daca am gresit si am gresit destul pana acum,sau daca ceva nu aiesit cum am vrut eu mi-am dat seama ca nu e vina nimanui ci numai a mea.
Eu mi-am impins de la spate fata pana aproape sa termine facultatea.Am luptat si m-am ambitionat sa nu faca aceeasi greseala ca mine.Nu am vrut sa doarma pe pamant.In rest nu m-am bagat pe idealurile ei.Am incercat sa fiu prietena copiilor mei,pentru ca am doi, ca sa nu ii aud mai tarziu ca dau vina pe mine.
Teo te admir decand ai aparut pe sticla.Imi esti draga pentru spontaneitatea ta,pentru gandirea ta pozitiva.Tot inainte!
LENUTA SANDU
2013-05-14T20:05:15+03:00 at 2013-05-14T20:05:15+03:00
BUNA SEARA SCUMPA MEA!IN MARE PARTE ITI DAU DREPTATE!DAR PARINTII SI MAI ALES MAMELE AVIND FUNCTIA ASTA DE CLOSCA PE PERIOADA LUNGA DE CLOCIT NU LASA PUII SA SE DEZVOLTE SA LE CREASCA ARIPI!DADACEALA EXAGERATA STRICA MULT ADULTII DE MAI TIRZIU!LASA SA-I PUN PE TAVA TOTUL DESTUL CA EU NU AM AVUT ETC.SI UITE ASA AJUNG COPILASI DE 28 DE ANI CARE NU AU FOST NICIODATA RESPONSABILIZATI SI SE AJUNGE LA CE SCRIAI MAI SUS!
Lidia U.
2013-05-14T20:15:14+03:00 at 2013-05-14T20:15:14+03:00
🙂 Parintii mei au fost cei mai…cei dintre toti parintii! Si mama e unul dintre cei mai puternici oameni pe care-i stiu! Mi sa intamplat sa dau vina pe ei si soarta (cand eram destul de mare sa nu mai fie cazul) dar am stiut mereu ca ma mint ca sa am un „tap ispasitor! Te pup, Teo!
Lavinia
2013-05-14T20:20:06+03:00 at 2013-05-14T20:20:06+03:00
Excelent, Teo!
Arminia
2013-05-14T20:57:26+03:00 at 2013-05-14T20:57:26+03:00
Suuuuuuuper! Numai adevar.
ecaterina
2013-05-14T21:09:38+03:00 at 2013-05-14T21:09:38+03:00
super !!!
Adina
2013-05-14T21:46:36+03:00 at 2013-05-14T21:46:36+03:00
Ai dreptate. Totul tine de alegere. Cand dai vina pe altii, esti slab, nevolnic. Fiecare experienta prin care trecem trebuie sa fie o lectie si atit! Trecutul ni-l asumam, ni-l evaluam, vedem ce am invatat, il impaturim, il punem intr-un cufar si il urcam in pod. Oricum raminem cu invataturile. Viitorul il construim in timp, iar prezentul trebuie musai sa-l traim. Simplu.
lorelei
2013-05-14T22:10:27+03:00 at 2013-05-14T22:10:27+03:00
SUNT ȘI EU UN ”GEAMĂN” ȘI CRED CĂ TE-AM ÎNȚELES,VREAU SĂ CRED CĂ PUȚIN…….AM ÎNȚELES SUFLETUL TĂU.EU CRED CĂ CEL MAI GREU ESTE SĂ GĂSIM ACEL LOC.FERICIT ESTE CEL CARE ȘTIE CĂ ACOLO …..UNDEVA ARE ACEL LOC.
reli
2013-05-14T22:16:37+03:00 at 2013-05-14T22:16:37+03:00
ooof!!!!!!e mai simplu sa acuzam..altfel am recunoaste ca avem o problema…
Alina
2013-05-14T22:21:55+03:00 at 2013-05-14T22:21:55+03:00
Excelent articol!Fiecare experienta este o lectie…de unde trebuie sa reflectam si sa tragem concluziile iar mai apoi sa mergem inainte 🙂 .
Laura.
2013-05-14T22:38:22+03:00 at 2013-05-14T22:38:22+03:00
Doamne , sincer iti multumesc pentru simplu fapt ca existii . Si pentru ca invat cate ceva de la tine ..chiar daca doar citesc , postarile tale …Sincer te Admirr !!!
WALBURGA WALY
2013-05-14T22:58:27+03:00 at 2013-05-14T22:58:27+03:00
..da !..pana la un moment dat poti sa dai vina pe parinti si poate unele greseli sau nestiinta , pana la urma ,ale parintilor, bineinteles, te pot scuza pentru neimplicarea ta in viata ta pana la un moment…dar dupa ce ai acumulat experienta ..de ce nu dovedesti ca esti mai bun decat parintii aia tampiti…dupa cum probabil ii considera toti cei care dau vina pe oricine pentru nereusitele lor!…dar doamne fereste sa -si gaseasca vina la ei! Este adevarat ca este foarte greu sa-ti recunosti vina …pentru orice se intimpla sa gresesti…dar eu cred ca asta se cheama intelepciune…si cu asta te cam nasti….dar nu trebuie neaparat sa gasesti un vinovat pentru greseli…trebuie doar sa le constientizezi si sa vrei sa faci dupa aceea ca lucrurile sa fie bine facute …macar de la acel moment incolo!….m-as bucura Teo sa fi reusit sa ridici mingea la fileul a cat mai multor ” clienti ” !..sa-ti fie bine iti doresc !
fraga
2013-05-14T23:35:08+03:00 at 2013-05-14T23:35:08+03:00
Teo esti fantastica daca eu as putea as sta cu tine zi si noapte numai sa te ascult vorbind.Nu m-as satura niciodata ca am ce sa ascult si sa invat de la tine.Te iubesc sincer si pe tine si pe Maia
simona
2013-05-14T23:46:29+03:00 at 2013-05-14T23:46:29+03:00
Daca un”sut in fund”nu inseamna un pas inainte…ce facem atunci?..Dam vina …pe oricine…pe cei care avem impresia ca ne-au influentat decizile…,pe parinti,prieteni…cand de fapt suntem sigurii vinovati de esecurile noastre.”Asuma-ti raspunderea!!”-imi spunea tata cand imi tinea „teoria chibritului”….Te imbratisez cu mult drag,Teo!
RuTHaL
2013-05-15T01:26:58+03:00 at 2013-05-15T01:26:58+03:00
Mama mea, draga de ea, avea o vorba, ma rog o expresie : Sa nu-i ceri omului ce n-are!
…
Ultimele rânduri din postarea ta m-au dus cu gândul la poezia lui Eminescu
Patria vieții e numai prezentul … Cea mai poezie dintre toate …
Cu drag,
anushka
2013-05-15T06:05:13+03:00 at 2013-05-15T06:05:13+03:00
bunica mea avea o vorba ‘Ii dai copilului tot ce ai mai bun ,dar noroc ii da D-zeu’ iar daca dau gres, parinti sunt de vina ca nu au stiut sa-l educe….
ana elena
2013-05-15T06:26:19+03:00 at 2013-05-15T06:26:19+03:00
foarte mare adevar!
Florance
2013-05-15T06:29:56+03:00 at 2013-05-15T06:29:56+03:00
Parintii isi formeaza copiii……daca parintele da gres in copilaria acestuia cu diverse lucruri e f posibil ca si copilul devenit adult sa dea gres. In general copilul mic sau adult imita ceea ce face parintele……dc copilul greseste in viata este vina parintelui pt ca nu a stiut ofere o educatie acasa principii si valori dupa care sa se ghideze in viata
Exista cazuri cand copilul se educa singur datorita oamenilor din jurul lor;dar extrem de rare
Sunt mama unui bebelus de 5 luni si nu sunt de acord cu tine.Sunt mii de parinti tampiti ( asa le zic eu , ce sa fac …asa ii consider ) care nu se ocupa de copiii….e prea mic la 5 luni….nu intelege.Incerc sa ii ofer ce nu am avut eu …..o mama care sa imi citeasca o poveste inainte de culcare…sa imi spuna o poezie sa gasesc un cadou sub brad in ziua de Craciun.
ana elena
2013-05-15T06:32:29+03:00 at 2013-05-15T06:32:29+03:00
foarte adevarat!
Florance
2013-05-15T06:33:47+03:00 at 2013-05-15T06:33:47+03:00
De cele mai multe ori copilul repeta greselile parintilor.
Daca tata o batea pe mama de cele mai multe ori si copilul isi vabate sotul/ sotia………ceva din copilarie ramane in subconstientul copilului si nu se sterge decat fffffffffffffffff greu , daca se sterge vreodata.
Florance
2013-05-15T06:53:22+03:00 at 2013-05-15T06:53:22+03:00
Deci ca o concluzie draga Teo . in general copilul face exact ceea ce vede acasa si ceea ce l-au invatat parintii sa faca , mai mult sau mai putin pt ca raman anumite chestii imprimate
De exemplu imi spunea mama …….uite tb sa inv sa nu ajungi sa muncesti ca mine cu mainile rupte de munca .( mama mea a avut 4 clase atat )…..si am invatat singura…….
dia
2013-05-15T07:18:50+03:00 at 2013-05-15T07:18:50+03:00
Ca intotdeauna…ai perfecta dreptate…dar…caracterul omului se poate modela daca vrei sa iti fie bine,nu?-zic eu…
Eugenia adam
2013-05-15T07:19:24+03:00 at 2013-05-15T07:19:24+03:00
Ce pot sa mai zic?! Esecurile din viata trec, apoi vin si reusite, se alterneaza mereu.Important este sa ajungi aproape de capat si sa sui: am grasit intamplator, nu voit. Oricum, viata face ce vrea din noi. Teo, te iubeste o lume intreaga, ne lipsesti, indiferent de varsta profesie, stare materiala, patura sociala. Te iubim cu totii, pentru ca esti sincera, buna, luptatoare Esti „A NOASTRA”!
Iuliana
2013-05-15T07:25:24+03:00 at 2013-05-15T07:25:24+03:00
Cat adevar! Si cata suferinta simt ca-ti provoaca acesti „copii”! Eu incerc, atunci cand ii intalnesc, sa nu-i las sa-mi incalce teritoriul, sa nu-mi intre in spatiul meu de pace si armonie. Si-mi cam iese.
Simeona
2013-05-15T08:41:31+03:00 at 2013-05-15T08:41:31+03:00
Neputinţa… Suntem măcinaţi de neputinţă. Elevii tăi o simt în felul lor, tu o simţi în felul tău, noi în felul nostru.
Neputinţa, faţă de ce? Faţă de reperele şi standardele de viaţă pe care ni le-au insuflat alţii sau ni le-am ales noi şi pe care încercam să le predăm semenilor noştri.
Ce ar fi dacă am depăşi stadiul în care catalogam totul în „bine” şi „rău” sau, „vinovat” şi „nevinovat” şi am merge în locul în care ne așezam fruntea şi am plânge atât pentru neputinţele noastre cât şi pentru neputintele celor care ne-au fost daţi?
Cati
2013-05-15T08:59:42+03:00 at 2013-05-15T08:59:42+03:00
Ce e mai grav draga Teo e atunci cand descoperi ca Tu si numai Tu esti vinovat cum bine spui si nu incepi sa faci nimic spunandu ti eternul nu am cum cu ce pe nimeni undeva sau ca nu ai puterea sa treci mai departe sa ti depasesti limitele sau sa te dezvolti sa te depasesti sa treci dincolo de conditia ta de acum…..
ADRIANA
2013-05-15T09:40:38+03:00 at 2013-05-15T09:40:38+03:00
Asumarea responsabilitatilor si propriilor greseli nu fac parte din mentalitatea comuna! Este mult mai usor sa dai vina pe ceva sau cineva, sa astepti de altundeva rezolvarea problemelor.
Se spune, mai in gluma, mai in serios: „o greseala facuta se cheama experienta. Repetata se cheama prostie”
Eu n-as spune-o-n gluma!
Diana Suteu
2013-05-15T10:09:18+03:00 at 2013-05-15T10:09:18+03:00
Este foarte adevarat, draga mea Teo, tot ceea ce expui tu! Cum ar fi fost ca parintii nostri sa dea vina pe bunicii nostri pentru ca au trecut prin razboi si foamete?Au trecut prin numeroase situatii dificile si totusi ei ca persoane au fost adevarate exemple de bun simt, cinste si corectitudine.
angela
2013-05-15T10:48:21+03:00 at 2013-05-15T10:48:21+03:00
fooooaaaaaaaarte adevarat, te iubesc Teo, geamanul meu iubit…….gindim la fel!……..
DANA
2013-05-15T11:07:11+03:00 at 2013-05-15T11:07:11+03:00
spre rusinea mea fac parte din acea categorie.din cauza sanatatii am ajuns in situatia in care nu mai pot iesi din casa.o viata intreaga nu am stiut decat scoala si servici si am ajuns in aceasta sit’uatie in care nu stiu de ce sa ma apuc.izolarea si lipsa socializarii ma dispera.oricum te apreciez pt felul in care ai putut si poti sa treci peste problemele vietii.eu una acum nu gasesc puterea sa trec mai departe.
Liliana P
2013-05-15T23:35:20+03:00 at 2013-05-15T23:35:20+03:00
puterea esti tu si sanatatea ta depinde cit de putin si de tine, atata timp cat respiri trebui sa-ti impui . a trai inseamna printre altele si a lupta. spui ca o apreciezi pe TEO, deci ia exemplul de la ea si lupta asa cum a facut si continua sa faca si ea.
i-ti doresc sanatate si mult curaj
Adina Popescu
2013-05-15T14:56:53+03:00 at 2013-05-15T14:56:53+03:00
Mi-a placut tare mult o vorba a Ilenei Vulpescu: (citez din memorie): poti sa spui ca esti necrescut, ca nu ai cei 7 ani de acasa, numai pana la 25 de ani; apoi esti destul de mare (si de copt) ca sa-ti dai seama cum si ce sa faci bine si de bun simt.
gabriela
2013-05-15T15:02:32+03:00 at 2013-05-15T15:02:32+03:00
Eu am invatat ca cel mai important OM din viata mea sunt eu!Stiu ca daca am putinta,vointa,rabdare si Credinta le pot trece pe toate!
Viata de familie este importanta ,dar la o anumita varsta iti poti face singur viata asa cum o doresti!
Fiecare gresim in viata important este sa nu mai repetam greselile si sa invatam ceva din ele.
sanda
2013-05-16T14:32:48+03:00 at 2013-05-16T14:32:48+03:00
Am avut perioadele mele de „acuzare”. Ca oricine pe lumea asta: la unii sunt mai scurte, la altii mai lungi, la unii nu se termina niciodata, dureaza pana la adanci batranete. Pe astia ii compatimesc. Am avut NOROCUL sa inteleg ca orice as face pe lumea asta, cu toata caruta genetica, sentimentala, educationala, culturala, etc, pe care o trag dupa mine, eu si numai eu sunt raspunzatoare pentru faptele mele. Ce mai tura-vura : ASUMAREA e esentiala, altfel propriul progres – sau macar stabilitate – nu fac doi bani. Nu degeaba s-a inventat verbul A RATA…….
MIMI TOADER
2013-05-16T15:20:33+03:00 at 2013-05-16T15:20:33+03:00
Viaţa nu este întotdeauna aşa cum am visat-o. E uşor să dai vina pe părintele alcoolic, pe mama autoritară care mu te-a înţeles şi nu ţi-a fost alături… E greu să te priveşti realist şi să constaţi că ani la rând i-ai făcut responsabili pe cei din jurul tău de propiile-ţi greşeli, că a fost mult mai uşor să te plângi în loc să-ţi asumi , să te lupţi şi să crezi în tine. Mai mult sau mai puţin m-am complăcut şi eu în anumite situaţii dar a venit şi trezirea…ligheanul cu apă rece şi am preluat frâiele vieţii. Şi acum lupt pentru ceea ce mi-am dotot şi-mi doresc , pentru că nu vreau să vină o zi şi sa-mi spun că nu am făcut pentru că aripile mi-au fost tăiate de mică, sau din purul sentiment de frică.Bunica îmi spunea:”Mumă dacă vrei, poţi!” Se adevereşte…
Anamaria
2013-05-17T09:07:03+03:00 at 2013-05-17T09:07:03+03:00
”Băi, nu fiți proști! Nu săriți voi în ajutorul tuturor în timp ce voi aveți alte nevoi. Mai întâi munciți să ajungeți voi acolo, în vârf. Și abia după aceea începeți să împrăștiați lumină în jurul vostru ajutându-i pe ceilalți!” – Asta ne-ai spus-o la școală, după ce, la un moment dat, ”ai măturat” cu mine pe jos, fiindcă eu încercasem s-o ajut pe una mai slăbuță de înger la un interviu. Atunci am învățat să fac divertisment cu ochii în lacrimi, de mi-ai dat și un mare ”+”. După ora aceea am avut coșmaruri două luni și se făcea în ele că mă scoteai în fața a 60 de oameni și mă umfla plânsul de sărea cămașa de pe mine.:))
Dar nici nu știi ce bine mi-au prins acele momente. Acum, după aproape un an de la terminarea școlii, pot spune că da, cursul tău a fost unul de dezvoltare personală, nu de divertisment. Iar de citatul de mai sus îmi amintesc de fiecare dată când mă trezesc eu zână și vreau să-mi risipesc energiile inutil, pentru oameni care nu contează.
Îți mulțumesc, Teo! Și te aștept în Valea Jiului, că asta era porecla mea!:)
COSMA DORINA
2013-05-17T12:36:44+03:00 at 2013-05-17T12:36:44+03:00
Apropo de greseli mentorul meu 🙂 imi spunea asa: sunt trei tipologii de oameni : unii care invata din greselile altora, altii care invata din greselile lor si a treia categorie care tot gresesc si nu invata nimic…………………..
nicoleta
2013-05-18T22:18:02+03:00 at 2013-05-18T22:18:02+03:00
nu ma pricep la cuvinte mari insa un lucru iti spun esti un izvor de intelepciune si sinceritate.si pentru asta te admir foarte mult si sunt mandra sa spun ca teo trandafir e din orasul meu natal braila.cu respect si admiratie nicoleta.
Viorica Manaila
2013-05-19T11:06:23+03:00 at 2013-05-19T11:06:23+03:00
De ani de zile va admir replica instantanee, plina de inteligenta si umor. Ma bucur sa va regasesc in aceasta formula.
Referitor la articol, cred ca noi, ca parinti, avem datoria de a invata copiii de mici sa-si asume responsabilitatea pentru fiecare dintre actele lor.
Cand fiica mea pleca din tara la 6 ani la festivaluri de muzica, cei din jur ma acuzau de lipsa de iubire, cand ramanea singura (citea sau facea lectiile) pana seara cand eram plecati la serviciu sau cu alte treburi imi spuneau ca sunt o mama denaturata.
Ma uit in jurul meu si vad o tara de „mame closte” (asa le spun eu generic) care sunt in stare sa puna meditatori de la clasa I pana la facultate, sa duca ele gunoiul in locul „copilului” de 25-35 ani care care nu face nimic (nu are nici serviciu ca nu e de nasul lui) dar are pretentii ca totul i se cuvine.
Crescuti asa, ei stiu doar ca parintii trebuie sa le dea pentru ca altfel le raspund cu tupeu: „de ce m-ai nascut daca stiai ca nu-mi poti oferi ce am nevoie?” Si parintii le dau bani, tigari, etc. Astfel a aparut o generatie (cu mici exceptii) in care greselile gramaticale abunda, incultura e la loc de cinste si expresiile agramaticale sunt refrene de cantece.
De ce ne miram ca la BAC sunt rezultatele catastrofale?
Cand ai citit tu, parinte (cu 1-2 facultati, pretentii de „telectual”), o carte? Ce vrei sa duplice copilul tau?
Chiar daca mama mea mi-a atribuit porecla „Hitler” pentru programul instituit in casa (orar pentru pregatirea temelor, orele de muzica, diverse atributii in gospodarie) astazi sunt fericita si mandra ca fiica mea este un om aproape realizat. A terminat o facultate la Universitatea Bucuresti (in lb. engleza), un master (ambele cu 10) si lucreaza la o companie multinationala. In timpul liber repeta (au facut o trupa de muzica), citeste (achizitioneaza carti de la targurile de carte) si merge cu prietenul la spectacole de teatru, opera si muzica clasica sau usoara. Nu au fost in discoteci (desi au 25-26 ani). Au plecat la Sibiu special sa vada Faust montat de Silviu Purcarete.
Stau cu chirie si singuri se gospodaresc. Imi place ca si-au facut program lunar cu cheltuielile sa le ajunga pentru un concediu, sa mearga la munte, sa manance sanatos, sa cumpere carti, etc.
Tinerii care „paseaza” vina propriului esec doar in curtea parintilor nu vor realiza nimic fiind obisnuiti sa ceara si sa li se dea.
E valabila expresia: cum il formezi asa il ai.
O alta hiba a noastra e ca incurajam pe cei cu asa-zise „probleme”: a baut „lasa-l saracu’ are probleme, si-a innecat amarul in bautura”; a cersit (desi e apt sa munceasca) – „sa-i dam sa-si ia o bucata de paine” iar el isi ia droguri.
E timpul sa ne asumam faptele si sa ne preocupam sa-i ajutam pe cei care fac ceva (tinere talente in diverse domenii: olimpici, muzicieni, desenatori, inventatori) pe cei nevazatori sau surdo-muti (care, a propos, MUNCESC!) pe autisti (sa isi poata permite sedintele de tratament) si mijloacele materiale sunt insuficiente.
E timpul sa incurajam munca si performanta, doar asa vom progresa!
Cu respect,
Viorica Manaila
Laura
2013-09-04T17:46:50+03:00 at 2013-09-04T17:46:50+03:00
Teo,ai foarte mare dreptate!!!Esti un om intelept si cu capul pe umeri!!!