Ce a apărut lângă mormântul Regelui Mihai

Au trecut 40 de zile de la moartea Regelui Mihai. Majestatea Sa a fost înmormântat în necropola regală de la Curtea de Argeș.

Primul mormânt din noua necropolă a fost al Reginei Ana, soția Regelui Mihai. Ana a murit în vara anului 2016, înaintea Regelui.

Imediat după moartea Majestății Sale, pe 5 decembrie, necropola regală a fost închisă, iar accesul a fost permis doar membrilor familiei.

CITESTE SI: Mărturia unei călugărițe din cele care l-au îngrijit pe Regele Mihai în ultimele clipe de viață

Ovidiu Ioanițoaia a povestit o întâmplare despre Regele Mihai care ne face să îl vedem cu alți ochi

Sâmbătă s-a organizat parastasul de 40 de zile, prilej cu care necropola a fost redeschisă. Pe site-ul Casei Regale au fost publicate mai multe imagini din timpul slujbei de pomenire.

În imagini se poate observa că lângă cripta Regelui se fac lucrări de amenajare la alte cripte, unele dintre ele fiind descoperite. Pentru a fi ferite de ochii curioșilor, acestea au fost acoperite cu pânza.

„Fiecare pereche de morminte va fi acoperita de o bolta in interiorul careia va sta aprinsa o candela”, specifica arhitectul lacasului.

Sursa foto: România Regală

Cine a fost Regele Mihai?

S-a născut la Sinaia pe 25 octombrie 1921 și a domnit în România în două etape (20 iulie 1927 – 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940 – 30 decembrie 1947).

Regele Mihai I al României a fost fiul principelui moștenitor Carol și a moștenit de la naștere titlul de principe al României și principe de Hohenzollern-Sigmaringen, titlu la care a renunțat mai târziu.

Mihai I a urcat pe tronul României după ce bunicul său, regele Ferdinand, a decedat, iar tatăl principelui a renunțat la tron în favoarea fiului în decembrie 1925.

Regele Mihai era însă minor în acea perioadă, așa că atribuțiile erau preluate de o regență care a dezamăgit atât clasa politică românească dar mai ales poporul, astfel că regele Carol se reîntoarce pe tron în 1930 în mod ilegal și inventează o funcție pentru regele Mihai, aceea de Mare Voievod de Alba Iulia.

Regele Mihai a fost privat de afecțiunea familiei, dar a primit o educație aleasă. Acesta și-a văzut mama foarte rar în ultimul deceniu, care se afla în exil la Florența.

Deoarece Mihai avea doar 6 ani și nu putea guverna, o regență a fost formată din principele Nicolae (al doilea fiu al regelui Ferdinand și unchiul lui Mihai), patriarhul Miron Cristea și Gheorghe Buzdugan, președintele Înaltei Curți de Casație (până la 7 octombrie 1929 când a murit, fiind înlocuit cu Constantin Sărățeanu, consilier la Curtea de Casație).

Este notabilă absența Reginei Maria din regență, una din figurile de autoritate de până atunci. Jurământul a fost depus în fața parlamentului de noul rege și de regență pe data de 20 iulie 1927.

Față de regență, principalele partide politice s-au poziționat diferit. În timp ce Partidul Național Liberal a susținut-o, grăbind depunerea jurământului militar către noul rege pentru a evita formarea unui curent carlist în armată, în Partidul Național Țărănesc s-a discutat chiar aducerea în țară a lui Carol. Regența nu a avut autoritatea de a arbitra viața politică.