Boboteaza simbolizeaza nasterea spirituala a Mantuitorului, intrucat acesta a fost botezat in apele Iordanului de Sfantul Ioan. Uite ce nu ai voie sa faci in Ajunul Bobotezei si in ziua de Boboteaza. CE SA NU FACI DE BOBOTEAZA

CE SA NU FACI DE BOBOTEAZA

1. NU SE MANANCA

Daca Ajunul Bobotezei cade in oricare alta zi in afara de sambata si duminica se tine post negru si rugaciune, conform canoanelor Bisericii.

2. NU E VOIE SA LENEVESTI

Boboteaza este recunoscuta si ca sarbatoarea reinnoirii sufletului crestinesc. Este momentul in care credinciosul isi reia activitatea normala.

3. NU E BINE SA INCHIZI USA PREOTILOR

Pe 5 ianuarie, preotii umbla cu crengute de busuioc si apa sfintita pentru sfintirea caselor si ogoarelor. Cei care nu deschid usa preotilor vor fi urmariti de necazuri tot anul.

4. NU E BINE SA DORESTI RAUL CUIVA

In ziua de Boboteaza se fac proorociri pentru noul an. Batranii spun ca nu e bine sa vorbesti de rau sau sa doresti necazul altuia caci se va intoarce impotriva ta intr-un timp pe care nimeni nu il poate preconiza.

5. NU BEA DE LA FANTANA PANA NU SFINTESTE PREOTUL APELE

Daca locuiesti la tara si ai fantana in curte, in ziua Ajunului este bine sa nu bei apa pana nu vine preotul cu crucea si apa sfintita.

6. NU TE INDESTULA

Masa de Boboteaza este foarte bogata, insa trebuie sa mananci cumpatat daca nu vrei sa ai probleme de sanatate tot anul.

7. NU UITA ANIMALELE

CE SA NU FACI DE BOBOTEAZA. O parte din alimentele servite la masa de Boboteaza nu se arunca la gunoi ci se ofera vacilor, porcilor si cailor din grajduri. Acest obicei este unul aducator de noroc si sanatate.

8. NU E VOIE SA TE SFADESTI SAU SA DAI BANI CU IMPRUMUT

Banii dati cu imprumut in ziua de Boboteaza sunt bani pangariti, iar certurile in familie duc la despartire.

9. NU E VOIE SA LENEVESTI, DAR… NICI SA SPELI RUFE

Rufele nu se spala la nicio sarbatoare importanta caci aduce mult ghinion in case

Sursa foto: turism.gov.ro

CITESTE SI: Sfântul Ioan Botezătorul – Tradiții și obicieuri

Sfântul Ioan Botezătorul este sărbătorit de către creștini în fiecare an, la data de 7 ianuarie. El este cel care L-a botezat pe Iisus în apele Iordanului, dar și cel care a săltat în pântecele maicii sale Elisabeta, la auzul glasului Maicii Domnului. Sfântul Ioan s-a născut în cetatea Orini, cu aproximativ 6 luni înainte de nașterea Lui Iisus, având ca părinți pe Zaharia și Elisabeta. Îngerul Gravil a vestit lui Zaharia nașterea pruncului său, în timp ce acesta slujea la templu, iar pentru că el nu a crezut, a rămas mut până la alegerea numelui fiului său.

Există numeroase tradiții și obiceiuri pe care românii le respectă an de an în această perioadă. Sărbătorile de iarnă se încheie cu Boboteaza, pe 6 ianuarie și Sfâantul Ioan pe 7 ianuarie. Aceasta din urmă este cunoscută și sub numele de Soborul Sfântului Ioan Botezătorul sau Înaintemergătorul Domnului.

Una dintre cele mai vechi tradiții de Sfântul Ioan este Tontoroiul femeilor. În cadrul acestui ritual, nevestele mai în vârstă le primeau în rândul lor pe cele tinere, le stropeau cu apă din fântână și se adunau într-o casă unde petreceau fără bărbați. În această zi, femeile se considerau mai presus decât bărbații și își lăsau la o parte toate obligațiile de mame și soții.

Un alt obicei din străbuni este Iordănitul. Tinerii de peste 15 ani, se adună într-o ceată și iau de la preotul satului o căldărușă cu apă sfințită de la Bobotează. Conducătorul lui stropește pe toți cei întâlniți cu agheasmă și îi urează de bine. Cei udați sunt sănătoși și norocoși tot anul, iar iordăniții trebuie răsplătiți cu bani sau alte daruri.

De Sfântul Ioan se înmoaie gerul și temperaturile cresc. Se spune că cine este vesel în această zi, va fi vesel tot anul, iar cine bea in dimineața cestei zile agheasmă de la Bobotează va fi protejat de duhurile rele și de nenorociri pe tot parcursul anului. Mulți români își serbează ziua de nume, așa că în mai toate casele sunt petreceri și mese întinse în această zi de sărbătoare.