Cine urmează la tron după moartea Regelui Mihai. Documentul a fost semnat

Principesa Margareta devine Regina Margareta a României, conform titlului de succesiune. Este vorba despre documentele semnate în decembrie 2007.

Principesa Margareta devine Regină

„Seful Casei Regale a Romaniei, potrivit tuturor practicilor si conventiilor de astazi, este de jure sau de facto Suveran, in termeni de autoritate asupra Casei Regale a Romaniei, la orice moment.

CITEȘTE ȘI: Ultimul discurs al Regelui Mihai

Imediat dupa decesul Sefului Casei Regale a Romaniei, fara vreo proclamatie ulterioara, Mostenitorul Evident sau Mostenitorul Prezumptiv, in functie de cine este in viata si primul in linia de succesiune, primeste din acea clipa titlul de Rege sau Regina, indiferent daca, mai tarziu, va alege sau nu sa nu foloseasca un asemenea titlu sau apelativ”, se arată în hotărârea din 2007.

Așadar, fără vreun alt act, moștenitorul devine șeful Casei Regale și primeste apelativul de ”Rege” sau ”Regină”.

Regele Mihai I al României ne-a părăsit astăzi. A fost cel mai longeviv conducator din istoria României. Până azi după prânz, era ultimul șef de stat din timpul celui de-al Doilea Război Mondial care se mai afla în viață.

S-a născut la Sinaia pe 25 octombrie 1921 și a domnit în România în două etape (20 iulie 1927 – 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940 – 30 decembrie 1947).

Regele Mihai I al României a fost fiul principelui moștenitor Carol și a moștenit de la naștere titlul de principe al României și principe de Hohenzollern-Sigmaringen, titlu la care a renunțat mai târziu. Mihai I a urcat pe tronul României după ce bunicul său, regele Ferdinand, a decedat, iar tatăl său a renunțat la tron. Se întâmpla în decembrie 1925.

Dar Regele Mihai era minor, așa că atribuțiile au fost preluate de o regență alcătuită din prințul Nicolae, unchiul său, patriarhul Miron Cristea și șeful Înaltei Curți de Casație, Gheorghe Buzdugan. „Regele în pantaloni scurți”, așa cum îl numise revista TIME, avea să fie detronat chiar de către tatăl său, Carol al II-lea, care a revenit în țară în 1930.
Lui Mihai i s-a oferit un titlu – acela de Mare Voievod de Alba Iulia. Tot atunci, Regina-mamă Elena a plecat în exil, iar Mihai a rămas în grija tatălui său și a fost educat la palat, unde a început pregătirea militară. La 14 ani, devenea sublocotenent în Armata Română.

În 1939 începe cel de-al doilea Război Mondial, iar România pierde teritorii importante precum Cadrilaterul, Transilvania de nord-est, Herța, Basarabia și Bucovina de Nord. Premierul de atunci, Ion Antonescu, îi cere regelui Carol al II-lea să abdice și să plece din România. Pe 6 septembrie 1940, Carol al II-lea îi cedează luii Antonescu principalele prerogative ale puterii. Practic, Regele Mihai revenise la tron doar formal și în condișii extrem de dificile, iar puterea era, de fapt, în mâinile mareșalului.

Regele Mihai și liderii partidelor democratice o contestat decizia lui Antonescu de a continua războiul alături de Hitler  și au început negocieri secrete cu Aliații. Pe 23 august 1944, Regele Mihai îi cere mareșalului Antonescu să părăsească alianța cu Germania. Mareșalul refuză, este arestat, iar România întoarce armele.

Odată cu întoarcerea armelor, România este ocupată de sovietici și ani mai târziu întră în epoca comunismului. Întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste este privită și astăzi ca o controversă, existând numeroase personalități care privesc cu scepticism capacitatea Regelui Mihai de a decide cu adevărat în perioada celui de-al doilea Război Mondial, având în vedere că era încă foarte tânăr, deși era major.

Dar a fost o decizie care a dus la scurtarea războiului și pentru care Statele Unite i-au acordat Regelui Mihai Mihai Legiunea de Merit a Armatei Americane. La rândul său, Stalin i-a recunoscut meritele antinaziste prin ordinul Victoria.

Din august 1945, Regele Mihai nu a mai semnat decretele guvernului pro-sovietic condus de petru Groza. Greva regală avea să dureze până în 1946. La presiunile venite din exterior, regele renunță la insistența de a cere demisia guvernului comunist.

În noiembrie 1947, regele Mihai călătorește la Londra, unde participă ca invitat la nunta reginei Elisabeta a II-a. Acolo o cunoaște pe viitoarea sa soție, Ana de Bourbon-Palma. Winston Churchill l-a convins pe rege să se întoarcă în România deoarece „mai presus de orice, un rege trebuie să fie curajos”.

Regele Mihai I al României s-a întors în țară, dar a fost forțat de comuniști să abdice pe 30 decembrie 1947. Regele Mihai a plecat din țară alungat de comuniști în anul 1948. Era însoțit de mătușile sale, numite de presa vremii și de istorici mai apoi drept „mătușile roșii ale regelui”. Despre principesele Elisabeta și Ileana s-a vehiculat că ar fi colaborat foarte strâns cu rușii.

În 1948, la Laussane, în Elveția, regele Mihai se căsătorește cu prințesa Ana, iar în 1949 se naște fiica acestora, principesa Margareta. Cei doi se mută apoi în Marea Britanie unde vor avea o fermă de pui.

Regele se interesa în continuare de soarta țării, primind informări aproape săptămânale de la generalul Lazăr. În 1956, Regele Mihai și regina Ana se întorc în Elveția. La Geneva, regele Mihai semnează un contract cu compania aeriană Lear Jets and Co. Se stabilește lângă lacul Geneva, într-un mic orășel.

În perioada comunistă, Regele Mihai a patronat ceea ce presa occidentală numea „Guvernul din exil”: Comitetul Național Român.

În 1990 se întoarce în România pentru a merge la Curtea de Argeș să se reculeagă la mormintele familiei sale, dar este oprit de polițiști și fugărit din țară. Regele Mihai I al României primește dreptul de a reveni în România în 1992, cu ocazia Sfintelor Paști.

Regele Mihai a făcut lobby pentru integrarea României în NATO și Uniunea Europeană, discutând pe cale diplomatică cu oamenii grei ai Europei.