Stil de viata
Craciunul pe rit vechi, sarbatorit in aceeasi zi cu Sfantul Ioan Botezatorul
Craciunul pe rit vechi este sarbatorit pe 7 ianuarie, zi in care este pomenit si Sfantul Ioan Botezatorul in Biserica Ortodoxa.
Nu toti romanii sarbatoresc Craciunul pe 25 decembrie. Cei care locuiesc in partea de nord a Moldovei, la granita cu Ucraina, tin Sarbatoarea Nasterii Domnului pe 7 ianuarie. Motivul pentru care exista doua date diferite la care se sarbatoreste Craciunul este dat de calendarul iulian, decalat cu 13 zile fata de calendarul oficial. Biserica Ortodoxa Romana a trecut la noul calendar abia pe 1 octombrie 1924. Crestinii ortodocsi pe rit vechi de rit vechi sarbatoresc, asadar, Anul Nou pe 13 ianuarie.
Sistemele de calculare a timpului unui an au fost diferite inca inainte de nasterea lui Iisus Hristos. Calendarul egiptenilor era considerat cel mai corect, desi nu era perfect (365 de zile), iar cel al romanilor numara 355 de zile.
Imparatul roman Iuliu Cezar a adoptat sistemul de calcul egiptean in anul 46 inainte de Hristos. Acest calendar s-a numit calendarul iulian. De calendarul iulian s-au folosit si Sfintii Parinti la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, cand s-a recalculat data Pastilor.
Cum sarbatoresc crestinii de rit vechi Nasterea Domnului
1. Rusii lipoveni pun pe masa de Craciun bucate specifice culturii lor precum lapsa (taitei fierti in supa de pasare), ciorba de perisoare sau ciorba de peste si coltunasi cu branza (vareniki). De pe masa rusilor nu lipseste nici celebra salata ruseasca.
2. Si in casele crestinilor care sarbatoresc Craciunul pe 7 ianuarie vin colindatori. Acestia sunt serviti cu cozonaci cu nuca, mere si gutui. Colindul care se spune de obicei este „Hristos Rajdaetsea”. Colindatorii pornesc intotdeauna de la casa preotului comunitatii si continua la restul caselor.
3. Ucrainienii din Maramures si Bucovina au pe masa in seara de Ajun numai mancare de post. Abia din ziua Craciunului au voie, conform traditiei, sa consume alimente de origine animala si dulciuri. Traditia spune ca pe masa trebuie sa fie asezate 9 feluri de mancare. Cea mai importanta mancare la ucrainieni este „hrebleanca”, un preparat din ciuperci cu zeama de varza.
4. Ucrainienii leaga picioarele meselor cu un lant. Acesta ramane asa pana la Boboteaza pentru ca in familie sa domneasca pacea si buna intelegere.
5. Spre deosebire de rusi, ucrainienii spun si alte colinde in afara de „Hristos Rajdaetsea”.
CITESTE SI: Reteta Vareniki. Cum se prepara coltunasii cu branza
6. Crestinii de rit vechi din nordul Romaniei pun sub fetele de masa bani si fan, iar acestea sunt scoase abia de Boboteaza, pe 19 ianuarie. Fanul este dat animalelor din gospodarie pentru a fi sanatoase tot anul, iar banutii trebuie pusi intr-un loc ferit din casa.