Stiri
Cum mi-am cucerit sotul fara sa scot un cuvant
Povestea de viata a Marianei poate fi un exemplu pentru orice femeie care nu stie cum sa ii cucereasca pe barbati. Femeia ne-a impartasit metoda inedita prin care si-a intalnit sotul.
„Era luna mai, iar afara ploua torential. Noroc ca aveam umbrela la mine, dar nu aveam nevoie de ea in acel moment. Sau, ma rog, aveam nevoie de o altfel de umbrela: eram speriata.
Ma aflam intr-o cafenea in centrul orasului si aveam nevoie de cineva. Eram singura, recent iesita dintr-o relatie de 5 ani. O relatie care urma sa se finalizeze cu o nunta. Asta e, nu a fost sa fie.
CUM MI-AM CUCERIT SOTUL FARA SA SCOT UN CUVANT. In cafeneaua respectiva, eram cu o cafea cu rom pe masa, cand, deodata, se apropie un barbat inalt, usor grizonat dar care nu isi arata deloc varsta in alt fel. Eu imi vedeam de gandurile mele, dar acel barbat imi perturba orice gand.
S-a asezat la masa de vizavi. El avea un ceai. Incepea sa butoneze pe telefonul sau. Am luat si eu telefonul in mana ca sa ma feresc de privirile sale. Se uita insistent la mine si, la un moment dat, am avut impresia ca m-a salutat. In surdina.
CITESTE SI: I-a lasat o SCRISOARE sotului la doi ani dupa ce A MURIT. „Fa-o sa zambeasca…”
Eram foarte speriata si prin capul meu treceau numai scenarii primejdioase, mai ales dupa ultima relatie pe care am avut-o. Tremuram si imi era frica sa nu devin o prada. Sa nu devin o femeie de-o noapte. Recunosc ca ma atragea foarte mult, dar mi-am impus sa nu scot o vorba: nici macar sa il salut nu imi propuneam.
Imi analiza atent mainile, ma scana din cap pana in picioare. Nu purtam cine stie ce haine sexy. Aveam o rochie destul de lunga pentru a cadea prada, iar parul meu era total nearanjat. S-a asezat apoi langa mine si mi-a respectat tacerea.
La un moment dat, am scapat cafeaua pe mine din cauza fricii. M-a ajutat sa imi curat haina, dar eu nu am zis nici macar „Mersi”. M-am uitat direct in ochii lui si mi-am dat seama ca nu are intentii ascunse. Pur si simplu voia sa ma cunoasca.
A inceput sa se prezinte. „Stiu ca nu vrei sa vorbesti. Nu vreau sa te aud. Vreau doar sa te privesc. Eu sunt psiholog de meserie si stiu ca ai nevoie de companie, fie si daca nu vorbesti deloc. Mi-am dat seama din prima ca vrei sa pastrezi tacerea. Esti o femeie frumoasa, chiar si nearanjata.
Daca vrei, iti cumpar o rochie noua. E din vina mea. Daca nu eram aici, nu iti patai rochia minunata. Apropo, te prinde foarte bine rosul. E un contrast perfect cu personalitatea ta.
Tu, fire sensibila, porti cu mandrie aceasta culoare a pasiunii. Asta m-a atras la tine. De asta ma aflu aici. Vrei sa fim prieteni?”, asa a inceput sa ma convinga ca nu sunt o femeie de aruncat, asa cum m-a facut sa cred fostul meu iubit. Psihologul din acea cafenea este astazi sotul meu si sunt foarte fericita alaturi de el”.
Sursa foto: Shutterstock