De ce se țin solzii de pește în buzunar în a doua zi de Crăciun

Crăciunul este plin de tradiții și superstiții în toată lumea. În Germania, de pildă, oamenii țin solzi de pește în buzunar în prima sau a doua zi de Crăciun.

Acest obicei, spun nemții, este urmat de cei care nu au avut un an tocmai bogat. Se spune că dacă ții solzi de pește în buzunar de Crăciun îți va merge bine tot anul următor.

Nu este singura tradiție bizară pentru români, dar normală în restul Europei. Mai demult, în țările nordice țăranii coceau în ziua de Crăciun o prăjitură specială în formă de bou pentru a ține necazurile la distanță.

Se spune că cine se ceartă în zilele de Crăciun nu va avea noroc în dragoste ori va sărăci în anul următori, spun tradițiile din țări precum Germania, Danemarca și Olanda.

CITESTE SI: Superstitii din popor de Craciun

Englezii, de pildă, nu îi lasă pe colindători să plece din fața ușii până nu le oferă ceva. Se spune că dacă nu îi primești pe colindători, vei fi pândit de ghinioane. Această superstiție există și în cultura noastră.

Foarte interesant! Ce tradiții se respectă la Crăciunul de rit vechi

Crestinii de rit vechi sarbatoresc Craciunul pe data de 7 ianuarie. Aceasta decalare intre calendarul actual si cel vechi a survenit pe 1 octombrie 1924, zi in care Biserica Ortodoxa Romana a trecut la noul calendar.

Cel vechi, calendarul Iulian, este decalat cu 13 zile fata de cel gregorian. Uite ce traditii se respecta de Craciunul pe rit vechi.

Conform traditiei, in ziua de Ajun se colinda, asa ca flacaii imbraca straie traditionale si isi agata colaci si stergare inflorate in bracu, apoi merg din casa in casa pentru a-i colinda pe cei dragi. In acest mod, tinerii duc cu bucurie vestea buna a Nasterii Domnului in intregul sat.

Crestinii care sarbatoresc Craciunul pe rit vechi trebuie saa pregateasca de Ajun o masa mare, care sa cuprinda 12 feluri de mancare, reprezentand numarul apostolilor. Printre felurile de mancare pregatite se numara: graul fiert, sarmale de post cu hribi si chiar compot de prune afumate.

Rusii lipoveni pun pe masa de Craciun bucate traditionale specificie, printre care: haladet, o piftie facuta dupa o reteta speciala; lapsa, taietei fierti in supa de pui și vareniki, coltunasi cu branza.

Pe langa rusi, si basarabenii sarbatoresc Craciunul pe 7 ianuarie.

O traditie veche a acestui popor afirma ca oamenii trebuie sa intampine Craciunul cu paine, tocmai de aceea, in ziua de Ajun gospodinele coc aluat din care fac colaci mici. In plus, gatesc si faimosul “ajunel”.

Aceste doua preparate le leaga cu o ata, alaturi de cateva flori de busuioc, apoi la agata de icoana si le pastreaza pana cand se sarbatoreste Sfantul Gheorghe. Dupa aceea, le scot si le dau animalelor sa manance, pentru a pazi casa de spiritele rele si ghinion.

In noaptea de 24 spre 25 decembrie, la miezul noptii, sarbii obisnuiesc sa “aprinda banjak-ul”, adica sa dea foc unei crengi de stejar. Conform traditiei, acest lucru le va aduce fericire si noroc intreg anul.

La masa de Craciun, obiceiul traditional este sa puna sub fata de masa bani si fan, pentru a atrage bunastarea casei in anul ce va veni. Acestea sunt scoase de sub fata de masa abia de Boboteaza, care se serbeaza pe 19 ianuarie.