De ce sunt românii înnebuniți după loto și jocuri de noroc? Ce spun psihologii

De ce sunt românii înnebuniți după loto și jocuri de noroc? Ce spun psihologii

Am ajuns să avem o agenție de jocuri de noroc la fiecare 600 de cetățeni. 100.000 de români sunt dependenți de jocuri de noroc. Statul încasează anual taxe de la operatori în valoare de peste 1.3 milioane de lei. Nu lipsesc bancomatele și casele de amanet de lângă majoritatea celor aproximativ 30.000 de săli de jocuri din țară. Aceasta este România jucătorilor patologici, în care minorii sunt tentați de păcănele și pariuri sportive, chiar și în timpul cursurilor. Cum s-a ajuns aici?

Până nu demult, dependența de jocuri de noroc era considerată ca fiind numai o tulburare de control a impulsului. În prezent, ludomania este trecută în categoria dependențelor, conform ultimei ediții a Manualului de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale, DSM-5. S-a ajuns la această concluzie pentru că cercetătorii din domeniul neuroștiințelor au descoperit că, deși nu este la mijloc consumul vreunei substanțe, există foarte multe asemănări între felul în care creierul dependenților percepe jocul de noroc sau consumul de alcool, tutun sau droguri.

Dependenții sunt atrași de căutarea experienței recompensatoare, neglijând consecințele. La fel ca și în cazul consumatorilor de droguri, care simt nevoia de a mări doza, jucătorii patologic simt nevoia să mărească miza pentru a se simți bine.

Persoanele vulnerabile sau cele impulsive sunt adesea cele care cad pradă acestui viciu. Spre exemplu, gândiți-vă câte persoane care nu au nici o speranță că-și vor îmbunătăți traiul există la noi în țară. O parte dintre aceștia recurg la loto, pariuri sportive, ruletă, aparte de sloturi (păcănele) cu speranța de a da lovitura într-o bună zi. La fel se întâmplă și cu cei depresivi, izolați sau încercați de viață; cazinoul reprezintă refugiul ideal în mintea multora dintre ei. Nici femeile nu sunt ferite de acest viciu. Există din ce în ce mai multe domnișoare și doamne care își încearcă norocul jucând bingo, poker, ruletă sau pariind pe loto Grecia.

De ce sunt românii înnebuniți după loto și jocuri de noroc? Ce spun psihologii

Criza financiară a fost unul dintre principalele motivele pentru care industria jocurilor de noroc din România s-a dezvoltat în această manieră în ultimul deceniu. Pe lângă asta, odată la doi ani de zile întreaga planetă se concentrează pe un turneu final de fotbal, fie că vorbim despre Cupa Mondială sau de Campionatul European.

Pe parcursul acestor competiții se formează noi generații de microbiști. Foarte mulți tineri iau microbul în această perioadă, întrucât orice post tv și orice site vorbește zilnic despre partide, suporteri, lideri de stat, incidente, speculații și așa mai departe. În aceste momente, adolescenții deseori ajung să-și aleagă ca idoli pe jucătorii care fac o figură frumoasă la turneul final.

În plus, în această perioadă foarte mulți oameni pariază, chiar și cei care nu pariază în mod obișnuit. Casele de pariuri online își fac reclamă peste tot, iar asta nu face decât să-i dea fenomenului și mai multă amploare. Foști mari fotbaliști devin ambasadori de imagine ale unor branduri din industrie, așa că nu este de mirare că s-a ajuns să se vorbească despre Generația de Aur a pariurilor.

De ce sunt românii înnebuniți după loto și jocuri de noroc? Ce spun psihologii

Rezolvarea acestor probleme nu pare să fie însă o mare prioritate pentru statul român, deoarece țara noastră se situează undeva la limita inferioară în clasamentul procentajului de dependenți din Uniunea Europeană. Așa că responsabilitatea le-a fost pasată operatorilor de jocuri de noroc. În acest sens, a fost lansat cu câțiva ani în urmă programul Joc Responsabil, care le oferă jucătorilor care au probleme două ședințe gratuite de consiliere și terapie. De acolo, fiecare trebuie să se descurce pe cont propriu, însă specialiștii ne spun că sprijinul familiei este esențial.

Renunțarea la viciu este o luptă continuă, care presupune o serie de sacrificii, iar procentajul de recurență este mare, așa că prevenția rămâne, în continuare, cea mai bună soluție în aceste situații. Ironia face însă ca însuși statul să pară dependent de banii proveniți din taxarea jocurilor de noroc.

Cu toate acestea, operatorii nu au interesul ca jucătorii să se ruineze, pentru că asta produce fluctuații mari în ceea ce privește numărul clienților, pentru că descurajează jocul. În schimb, cazinourile preferă jucătorii responsabili, care nu depășesc marja distracției și care joacă regulat. De aceea, există o listă neagră pe care sunt trecuți dependenții, dar și echipe de supraveghere care iau măsuri atunci când observă un jucător patologic.

Specialiștii sunt de părere că statul ar trebui să deconteze terapia și tratamentul psihiatric (acolo unde este cazul) al dependenților de jocuri de noroc care caută ajutor, dar și că s-ar putea face mai mult pentru a preveni jocul în rândul minorilor.