Blog
E vremea cepelor ce mor !
Cei mai mulți își iau timp să vadă cum trece timpul doar așa, sporadic. De Revelion, de pildă. Sau de ziua lor.
Atunci parcă li se pare că e cazul să-și facă ceva ce mie mi se pare înfiorător. Bilanțul. Sigur că mai încercăm din când în când să înțelegem câte ceva din ce trăim, dar „bilanțul” e sinistru. Poate doar cuvântul, așa cum îmi apare el acum, e cel care mă scoate din minți, Să trecem de forma scrisă si să revenim la bază.
Printre prietenii mei iubiți și bizari, două calități sine qua non, se numără unii ale căror senzații proustiene se leagă de alte realități: mirosul florilor de tei.
Vremea cepelor. Pe vremea noastră, când facultățile erau rare si să fii student era o mare șmecherie și pentru tine, dar și pentru tot neamul, mirosul florilor de tei era aducător de simțământ sesiune de vară, aia cu 14 sau 16 examene. Emoții, spaime, disperări, lipsă de somn, de timp, toate se legau de mirosul florilor de tei.
A și rămas așa, pentru mulți dintre noi. De-aia nu bem flori de tei fierte. Până și alea miros a exemen la literatură comparată. Mai bine mentă. Chiar dacă și aia ajuta pe-atunci, la cat ness băgăm în noi, să stea linguriță-n el.
Deunazi, mi-am amintit de senzatii, de Proust, de madeleine, de bilanturi si de viata asta care se duce si nu se mai intoarce, povestind cu unul dintre prietenii mei, si el inimaginabil de iubit si bizar.
Sine qua non, cum ziceam. Asa cum pentru unii e Revelionul, pentru altii ziua lor si pentru o categorie extrem de limitata mirosul florilor de tei, pentru el e ceapa cu burta.
Sigur ca m-a infiorat prozaismul evident al intregii chestiuni, dar, la o analiza amuzata, ne-am dat seama ca gandim la fel.
Cand ceapa din piata e firava, promitatoare si atat, cumva fetiscana fara bujori si zambete interpretabile, subtire de nu stii daca-i gazon sau ce-i, inca e ok, parca mai e timp, mai e loc de-ntors, inca mai poti schimba ceva.
Vremea cepelor. Cand insa ceapa se bulbuca si capata formele alea aproape femeiesti, inca un an s-a dus. Ceapa va redeveni, cumva copila. Noi, nu. S-a mai dus un an. Cum sa nu acorzi o secunda de tristete acestei constatari?
Nu-i interesant cum gandim la fel?
Auzi, să te-apuce tristețile că s-a-ngrasat ceapa…. nu e din vremurile astea, în care totul are un rost, o explicație, un cutare.
Și totuși, pentru că nu beau niciodată ceai de tei, am înțeles tristețea acestui poet. E și-a mea, cumva. Și-a ta, dar cine mai stă să te-ntrebe?
17 Comments
Leave a Reply
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
aurica
2013-05-26T17:29:25+03:00 at 2013-05-26T17:29:25+03:00
Da,adevarat si trist,infricosator de trist…
silvia
2013-05-26T18:18:07+03:00 at 2013-05-26T18:18:07+03:00
nu ca se’ngrasa ceapa e singuraq problema ci ca si incepe sa usture…rau…:)
vali
2013-05-26T18:25:20+03:00 at 2013-05-26T18:25:20+03:00
Ca şi examenele din mai, nici 14, nici 16, aşa şi ceapa. Face burtă când vrea solaristul.
Gina
2013-05-26T18:30:21+03:00 at 2013-05-26T18:30:21+03:00
Pentru mine pusul murăturilor toamna si spălatul butoaielor primăvara e moment de bilanț și jalon în trecerea timpului și a vremilor. Fiecare cu rapelul lui la memorie.
Adi
2013-05-26T19:07:44+03:00 at 2013-05-26T19:07:44+03:00
Uneori,citindu-ti postarile de pe blog regasesc ceva care este din ce in ce mai rar de gasit in alta parte,chiar si in viata reala.
Sincer,mi-a fost „dor de tine innainte sa te cunosc” caci ai „aprins lumina”si acum pot sa ma privesc clar in oglinda.
Te imbratisez virtual daca-mi si permiti!
MARILENA SAVU
2013-05-26T22:05:48+03:00 at 2013-05-26T22:05:48+03:00
DRAGA TEO ! ESTI O FEMEIE DEOSEBITA .UN OM PUTERNIC SI UN EXEMPLU DE URMAT .IN TOTDEAUNA TE AM ADMIRAT PENTRU FELUL TAU DE A FI , PENTRU CONVINGERILE TALE SI CARACTERUL TAU FRUMOS .TE ADMIR DIN TOATE PUNCTELE DE VEDERE .CHIAR DACA VIATA TE A PUS LA INCERCARE DE MULTE ORI , TU AI STIUT SA MERGI CU FRUNTEA SUS CHIAR DACA IN SUFLETUL TAU AI SUFERIT . SUNT O MARE ADMIRATOARE A TA . AM TOATA STIMA PENTRU TINE .ESTI UN OM EXTRAORDINAR .
Alina
2013-05-26T23:05:20+03:00 at 2013-05-26T23:05:20+03:00
Foarte frumoasa postare. Bizara si melancolica si delicata.
ana catalui
2013-05-27T11:45:09+03:00 at 2013-05-27T11:45:09+03:00
da, eu ma uit la florile mele si zi de zi simt cum trece timpul peste mine.S-au dus ghioceii,zambilele,narcisele,lalelele,liliacul.bujorii,irisii,salcamii,o parte din trandafiri..s.a.Dar,stii ceva,nu-i nimic,pentru ca a fost un timp minunat! M-am bucurat de ele si de parfumul lor si timpul asta grabit a fost foarte placut! Astept florile verii,ale toamnei si sunt atenta la ce o sa mai imi ofere frumos viata.
Otilia
2013-05-27T11:48:35+03:00 at 2013-05-27T11:48:35+03:00
Pai, cum ar fi sa arhivam cunoasterea vremurilor din tinerete si sa invata ca, da, e extrem de important sa traim in ACUM, in PREZENT, pentru a ne bucura de viata. De fapt asta ajungem sa invatam, ca tot ce conteaza este prezentul. Si atunci va disparea tristetea pentru trecut. ea fiind inlocuita de bucuria de a fi prezenti in viata noastra.
pompilia
2013-05-27T12:21:15+03:00 at 2013-05-27T12:21:15+03:00
Cand te vom revedea in postura de prezentatoare,vreau sa vad si sa aud un om ca tine care are ceva de spus.
Adina Popescu
2013-05-27T16:54:16+03:00 at 2013-05-27T16:54:16+03:00
Extraordinar!
Mirosul florilor de tei imi provoca cosmaruri. Acum nu mai am cosmaruri, ma apuca doar un dor incomensurabil de tineretea mea …
Rosoga Letitia
2013-05-27T19:35:28+03:00 at 2013-05-27T19:35:28+03:00
Teo eu ma gindesc la fiecare an care trece prin prisma unei victorii:ceapa a trecut eu am ramas!!SI ZIMBESC!!
Steluta
2013-05-27T20:27:03+03:00 at 2013-05-27T20:27:03+03:00
Intotdeauna am considerat ca anul mai are un pic si se termina, in momentul cand imediat dupa ce am dat noroc si la multi ani de Revelion, la 12.00, imediat se facea luna mai. Dupa mai, ce vine? Pai vine vara, daca avem noroc mergem la mare, daca nu, ne ascundem la munca, apoi.. apar pepenii si strugurii si .. apoi vine Mos Niculaie si Mos Craciun si Revelionul si 12 noaptea si cioc .. luna mai. Nu stiu de ce mereu au zburat efectiv primele 3-4 luni din an. Acum, ca sa nu ma deprim, incerc altfel, la fiecare aniversare, incepe un an nou. De exemplu pe 31 Martie este ziua sotului meu, incepe un an nou pentru el si pentru mine, mai este un an pana la urmatoarea lui zi de nastere, apoi pe 30 iunie aniversam logodna noastra, mai este un an pana la urmatoarea aniversare, apoi pe 30 iulie serbam ziua nuntii noastre si .. mai este un an pana la urmatoarea aniversare, apoi pe 6 septembrie e ziua mea ,, yeei mai am un an pana la urmatoarea mea zi si tot asa, cu zilele parintilor nostrii, finilor, etc, facem un an nou in fiecare zi. Nu ma mai uit dupa semnele care arata ca a mai trecut un an, ci ma uit dupa cele care arata ca incepe un an nou. De exemplu acum, mai este fix un an pana pe 27 Mai 2014. La multi ani, plini de zambete 🙂
stela
2013-05-30T12:26:00+03:00 at 2013-05-30T12:26:00+03:00
pe 6 septembrie este si ziua mea. la multi ani !!!!! chiar daca este 30.05. siiii………………. LA MULTI ANI TEO !!!
Mimi
2013-05-27T21:53:00+03:00 at 2013-05-27T21:53:00+03:00
Verde, frageda la inceput cu promisiuni rubensiene si cu visuri neimplinite si apoi coapta, suculenta cu un foietaj plin de promisiuni. Depinde unghiul din care privesti trecerea unui an 🙂 de cum privesti anul ce va veni si cu ce va veni…Nu cu mirosul florilor de tei…desi e unic…dar ce angoasa si ce spaima, mai bine zis…Nu fac bilantul. Devin melancolica si-mi dau palme ca n-am facut atatea…Am avut o perioada de tranzitie si cu mirosul florilor de tei:) Acum imi trezesc amintiri legate de prosop rece pe cap, multa cafea, nopti cu scobitori in ploape si nisip in ochi si multe promisiuni de dupa… Ganditi tare interesant. Asterneti pe hartie ganduri calde si mangaietoare, doamna mea draga, frumoasa si inmiresmata cu mii si mii de nuante…Noi le imbratisam cu drag in asteptare si uimire. Tare frumos LE imbracati in cuvinte.
simona
2013-05-27T23:06:56+03:00 at 2013-05-27T23:06:56+03:00
Fiecare isi face „bilantul”…voluntar-involuntar…constient-incostient…raportandu-se la mirosuri…gusturi…imagini…Pentru mine ,intr-o lumina roz ,mirosul ploii de vara ma arunca in trecut(aproape de fiecare data), in curtea bunicii-vacanata de vara-cand ploaia colcaia pe prispa casei impodobita cu ciorchini de frunze de vita-de-vie….iar noi-nepotii-ne zbenguiam prin noroiul de-afara spre disperarea bunicii. Ma cuprinde nostalgia..si parca simt deja mirosul..ma uit in urma si mi-e dor….ma uit in oglinda si… : – Inca un rid??? Te imbratisez cu toata dragostea! Iti multumesc pentru serile,cand citindu-te,ma cuprinde inima noptii ca in timpul sesiunilor…Ups-Bilant !
RuTHaL
2013-05-28T04:38:16+03:00 at 2013-05-28T04:38:16+03:00
”Patria vieții e numai prezentul.
Clipa de față numa-n ea suntem,
Suntem în adevăr. Iară trecutul
Și viitorul numai o gândire-s.
În van împingeți ce vi-i dinainte,
În van doriți acelea ce-or veni.
Întoarceți-vă-n voi și veți cunoaște
Că toate-n lume, toate-s în prezent.
Tot ce au fost și tot ce-a fi vreodată
Au fost, va fi numai pentru că e…”
Nu dau nici doi bani pe timpul care implacabil trece prin oasele si maruntaiele mele. Bilanturi nu am făcut niciodată, poate si pentru ca nu am înțeles o iota din contabilitate. Am incetat sa numar anii atunci cand am avut primul copil. Daca ma iei repede si ma intrebi cati ani am, automat iti raspund ca am 23. Au trecut destui de atunci iar reactia e pur si simplu cea instinctiva, atatia simt ca am si vad ca nici creierul nu ma contrazice. Poate ca de aceea ma incrunt mai rar si riduri inca nu am dobandit. Cine poate stii? Bilantul meu este poate fiecare zi de azi si speranța unui mâine la fel de linistit ca cel pe care încerc sa îl trăiesc frumos in mica noatra trupa. Bilantul meu si al omului de lângă mine il constituie cu siguranță ciutanii, care cresc ca din apa… Citesc cateodata in reacțiile lor aroganta mea, a omului mare, care ma cred:) nici nu stiu. Bilantul este si relația frumoasa pe care o am cu tatăl meu. Singurul minus din bilantul asta este mama, care s-a prapadit cu mulți ani in urma. Nu privesc in urma cu nostalgie si nici cu melancolia gustului madeleinelor si nici cu vreo tristete … Toate sunt in inima mea si prefer sa privesc înainte. Trăiesc si pentru ce nu a mai apucat mama. Ma bucur de soare si de fiecare suflare (din sculare pana in culcare, cum ar spune Mircea.) Zambesc si rad ori de câte ori se poate si când nu se poate găsesc eu ceva sa inseninez o zi ploioasa… Si tot așa. Miros si liliac si tei si iasomie … Ma bucur de toate câte sunt si cele ce-or veni si imi hranesc sănătatea trupeasca si sufleteasca cu gânduri bune. Puterea gandului bun, voilà ma devise.
Cu drag,