Inedit
Ea este nepoata secretă a Regelui Mihai!
Știați că Regele Mihai a avut o nepoată? Aceasta a apărut în publicul anul trecut la înmormântarea Reginei Ana.
Cel mai cunoscut nepot al Regelui Mihai, scos din linia de succesiune, Principele Nicolae nu este singurul. Majestatea Sa a mai avut o nepoată în vârstă de 18 ani care a venit foarte rar în România.
Este vorba despre Elisabeta-Maria Bianca Elena Biarneix, fiica Principesei Sofia, a patra fiică a Reginei Ana.
Aceasta a participat în august 2016 la înmormântarea bunicii sale. Elisabeta a împlinit 18 ani în luna august, pe 15 mai exact, și locuiește în Franța unde și studiază.
Căsătoria dintre Principesa Sofia și Alain Biarneix a fost încheiată fără acordul Regelui Mihai. Alain Biarneix pretindea că este descendentul unei ramuri bastarde a Familiei Imperiale și Regale din Habsburg și și-a inventat supranumele și titlul de Principel Michel de Laufenburg.
Adevărul a fost descoperit câțiva ani mai târziu, iar între timp Principesa Sofia s-a despărțit, iar micuța Elisabeta a rămas cu mama ei.
Ovidiu Ioanițoaia a povestit o întâmplare despre Regele Mihai care ne face să îl vedem cu alți ochi
Ovidiu Ioanițoaia a povestit o întâmplare care îl pune într-o lumină nouă pe Regele Mihai. Ce a scris pe blogul GSP, află în rândurile de mai jos.
Mecanicul Regele Mihai
„M-am născut la Periș, în Ilfov, la jumătatea distanței dintre București și Ploiești. Mai exact, în casa bunicilor materni, situată într-un sat al comunei Periș, în Cocioc. Celelalte sate erau, poate că mai sunt și azi, Brătulești și Bălteni.
Ultimul, de unde se trăgea bunica, se afla relativ departe, la 4-5 kilometri, peste pădurea în mijlocul căreia se găsea Palatul Regal de la Scroviștea.
Pe vremea copilăriei mele, drumul de la Cocioc spre Bălteni era închis, iar pădurea, plină de păuni și de fazani, înconjurată cu un gard înalt. Când și când, câte un păun trecea dincolo, iar noi, băieții, alergam într-un suflet să admirăm pasărea măiastră.
Dacă nu greșesc, în palatul de la Scroviștea a fost deportat o perioadă, înainte să fie judecat sumar și executat prompt, eroul revoluției anticomuniste din Ungaria 1956, Nagy Imre. Am citit undeva că a stat la Snagov, dar cred că informația e eronată.
Pe bunicul îl chema Emil Negoiță, nume cu care am iscălit în Flacăra. Întors din America, fusesem angajat cu chiu-cu vai la corectură, la insistențele lui Adrian Păunescu, iar dreptul de semnătură mi s-a suspendat vreo 3 ani.
Realul Emil Negoiță avea un atelier de tâmplărie, practic, o făbricuță cu 6-7 meșteri. Cum afacerea n-a mers rău, a cumpărat și ceva pământ, din pricina căruia va fi încadrat de așa-zisul regim al muncitorilor și țăranilor în categoria exploatatorilor.
Mai exact, a chiaburilor. Deoarece a refuzat să intre în Cooperativă, i s-a confiscat întreaga avere, caii, batoza, tractoarele etc, ba a și fost arestat câteva luni.
I-a părut rău după toate, dar mai ales după aparatul radio, rechiziționat ca nu cumva să mai asculte Vocea Americii. „Pentru că mi-au luat radioul, nu-i voi ierta în veci pe comuniști și nu voi lucra niciodată sub ei, chiar de-ar fi să mor de foame!”, repeta. CITEȘTE CONTINUAREA EMOȚIONANTĂ AICI