Izvorul tămăduirii – obiceiuri și tradiții

Această sărbătoare are menirea de a arăta care este menirea Fecioarei Maria în mântuirea neamului creștinesc. Numele sărbătorii amintește de o serie de minuni care au avut loc în preajma unui izvor din Constantinopol. Înainte de a ajunge împărat, Leon cel Mare, plimbându-se printr-o pădure, întâlnește un orb care îi cere apă. Viitorul ămpărat începe să caute un izvor, însă o aude pe Fecioara Maria spunându-i „Nu este nevoie să te ostenești, căci apa este aproape! Pătrunde, Leone, mai adânc în această pădure și luând cu mâinile apa tulbure potolește setea orbului și apoi unge cu ea ochii lui cei întunecați”. După ce a făcut cele spuse lui de către Maica Domnului, bătrânul și-a recăpătat vederea.

VEZI AICI CELE MAI FRUMOASE IZVOARE FACATOARE DE MIMUNI. FOTO INEDIT

Uimit de minunea petrecută, Leon cel Mare a construit în acel loc o biserică după ce a devenit împărat. De atunci s-au petrecut mai multe minuni la locul acela sfânt, mulți bolnavi tămăduindu-se.

În această zi sfântă credincioșii merg la biserică și iau parte la slujba de sfințire a apei, numită Agheasmă Mică. Se spune că apa sfințită în această zi are puteri vindecătoare și purificatoare. Ea se bea în fiecare dimineață pe stomacul gol și tămăduiește atât trupul cât și sufletul.

În multe zone ale țării în această zi are loc Legământul jvenil. Acesta este un ritual care are loc între tineri cu vârsta de până la 14 ani. Tinerii își jură credință unul altuia și îndeplinesc mai multe ritualuri. Ei faci schimb de colaci, lumânări sau lucruri cu valoare sentimentală. Acest legământ poate avea loc între prieteni sau între fete și băieți care se simpatizează.

În această zi nu se spală și nu se fac treburi gospodărești, nu se calcă rufe și nu se coase. În unele sate gospodarii stropesc animalele cu apă sfințită pentru ca acestea să fie sănătoase pe tot parcursul anului. În alte zone sunt stropite viile și ogoarele, pentru ca acestea să dea rod bun.