Lecția discriminării

CONTINUARE LECȚIA DISCRIMINĂRII:

De fiecare dată când se detecta o greșeală sau lucrurile nu se făceau cum își dorea el, acesta îi trata foarte dur, lucru pe care nu îl făcea cu albii. Situația a ajuns atât de departe încât angajații negri și-au dat demisia și au reclamat șeful de echipă la patron.

– Domnule, am venit să ne prezentăm demisiile.
– Dar ce s-a întâmplat? Sunteți printre cei mai buni angajați pe care i-am avut vreodată.
– Nu, problema nu este cu dumneavoastră, ci cu șeful de echipă. Ne insultă în mod constant, ne maltratează mereu, doar pentru că suntem negri. Nu mai preferăm situația și mai bine ne dăm demisia decât să suferim în continuare la fel de mult.
– Vă rog să vă așezați, faceți-vă comozi pentru că mă întorc într-un minut, zise administratorul firmei.

Patronul firmei era diferit de șeful de echipă, un om cu o profunzime rară, care avea niște principii foarte bine impregnate:
– David, te rog arată-mi rezultatul muncii până la ora actuală.
– Sigur, șefule, uite, am procesat 600 de animale deja, răspunde șeful de echipă care nu îi suportă pe negri.
– Din informarea pe care o am, unele dintre animalele procesate aveau păr alb, celelalte păr negru.
– Așa este, domnule!
– Te rog, fă-mi o favoare. Separă inimile acestor animale în două categorii: pune-le în dreapta pe cele de culoare albă și în stânga pe cele negre. În 10 minute revin.

CITEȘTE ȘI: NAUFRAGIUL – LECȚIA RĂBDĂRII

Șeful de echipă a rămas surprins de solicitarea șefului și, în 10 minute, așa cum i-a cerut, a despărțit inimile animalelor în ”albe” și ”negre”. Însă, pentru că deja blănile lor erau aruncate la gunoi, șeful de echipă avea o sarcină imposibilă: nu știa care inimă provenea de la un animal alb și care de la un animal negru.

Acesta s-a întors întristat și nedumerit în biroul patronului, căruia i-a spus:
– Domnule, este imposibil să fac ceea ce mi-ați cerut. Știți foarte bine că toate inimile sunt la fel.
– Exact în acest punct am dorit să ajung. Tu ai permis ca în viața ta să crească o ură profundă față de persoanele de culoare. Prin acest lucru ți-am arătat că toți am fost creați de același Dumnezeu, care ne-a dat culori distincte, mărimi distincte, însă inimile sunt toate la fel. Înțelegi ce vreau să îți spun?

Perplex și rușinat, șeful de echipă a simțit că a primit o lecție importantă de viață. Pentru a fi iertat, i-a îmbrățișat pe fiecare în parte dintre cei aflați în subordinea sa și a doua zi a decis să nu mai fie el șef de echipă ci un coleg negru.