Star
Mesajul dureros al fiicei Stelei Popescu. Doina Maximilian și-a scris suferința pe coroana de flori
Mesajul dureros al fiicei Stelei Popescu. Doina Maximilian și-a scris suferința pe coroana de flori. Doina Maximilian, fiica adoptivă a Stelei Popescu, a scris un mesaj pe coroana depusă în onoarea mamei ei care demonstrează că vedeta va rămâne mereu vie în memoria ei.
Înmormântarea Stelei Popescu a avut loc duminică, 26 noiembrie, la Mănăstirea Cernica, acolo unde sute de persoane, cunoscuți sau oameni obișnuiți, au venit să o conducă pe ultimul drum.
Cea care s-a ocupat de înmormântare a fost fiica adoptată a Stelei Popescu, Doinița Maximilian, care este fiica biologică a cumnatului renumitei artiste.
Pe coroana depusă în memoria mamei sale, Doinița Maximilian a scris un mesaj simplu, dar care demostrează clar că aceasta nu o va putea uita pe cea care a înfiat-o.
„Îți mulțumim că exiști în viața noastră”, a scris fiica Stelei Popescu pe coroana de flori.
Alexandru Arșinel a strigat-o pe Stela în biserică. A urmat un moment de liniște, apoi actorul și-a continuat discursul emoționant
Alexandru Arșinel ne-a făcut pielea de găină astăzi. Discursul pe care l-a ținut în biserica de la Cernica în memoria Stelei Popescu ne-a făcut pe toți să plângem.
A strigat-o de două ori pe Stela, dar actrița nu a răspuns. S-a lăsat o tăcere apăsătoare, iar apoi, printre lacrimi, marele actor și-a continuat discursul.
„Lasa in urma o mare durere naemului romanesc, familiei, prietenilor, mediului aristic si nu in ultimul rand, mie.
Cand m-am referit la familie, m-am gandit si la familia noastra, a actorilor de teatru, film si televiziune si mai ales a familiei noastre de la Teatrul de Revista Constantin Tanase.
Stela!… plecarea ta reprezinta o mare pierdere, un gol pe care mult timp nu stiu cum il vom mai umple.
CITESTE SI: IMAGINILE DURERII – Stela Popescu, ultimele clipe petrecute pe Pământ. De azi va fi o stea printre stele…
Un cunoscut psiholog: „Am fost furioasă pe Stela Popescu pentru că nu și-a…”
Coincidență? Stela Popescu este înmormântată azi într-o zi cu o SEMNIFICAȚIE SPECIALĂ
ma simt singur pe scena. Fara tine, draga mea prietena… Dupa 4 decenii in care am impartit bucurii si lacrimi, fericire, dar mai ales aplauze din partea publicului care nu te av uita niciodata. ai fost, esti si vei ramane steaua noastra, steaua teatrului romanesc
de revista, incpand de astazi, o noua stea va straluci pe cer in constelatia marilor valor care nu mai sunt alaturi de noi.
Drum bun, Stela, catre stele!”, a spus Arșinel în biserică.
Scrisoarea lui Alexandru Arșinel către Stela Popescu: „Eu te plâng, poporul de plânge, Stela mea!”
Alexandru Arșinel, partenerul de scenă al Stelei Popescu, nu își revine din șoc. Moartea actriței l-a lăsat fară cuvinte. Cu lacrimi amare, Arșinel îi cere Stelei: „Să faci o nebunie, să ne vedem!”.
“Mi-e tare urât fără tine. Îmi lipseşti şi ne lipseşti la toţi foarte mult. Nu poţi să faci ceva să încerci o nebunie să ne vedem înapoi pe scenă? Să strigi “Hai mai repede!”.
O mai şicanam câteodată, prieteneşte. Nu se supăra niciodată. Se uita la mine”, a spus Alexandru Arşinel cu lacrimi în ochi”, în platoul “Agenţia VIP”.
Alexandru Arșinel și-a pierdut jumătatea de pe scenă. E greu să vorbești separat despre ei, acum, când Stela Popescu a plecat definitiv de pe scena vieții. Printre lacrimi, marele actor a găsit puterea să vorbească despre prietena, partenera de scenă și colega sa.
„Sunt așa cum este aproape tot românul care a iubit-o pe Stela Popescu. S-a vorbit despre ceea ce a însemnat și ce va însemna. Nu ne întrebăm, însă, ce se va întâmpla de acum încolo fără ea. Avem mari probleme de suflet, mari probleme de repertoriu…mari probleme că nu mai e Stela.
Ea reprezenta și încă reprezintă unii din stâlpii de bază ai acestui gen, ai acestui teatru. În istoria teatrului de Revistă, în vârful grupului de artiști care au inventat acest gen, care sprijiniți de ea și de soțul ei și de ceea ce au realizat, acest teatru există.
Suntem foarte afectați, suntem supărați, sunt supărat pe ea că nu mi-a spus că vrea să plece. Probabil o să mă întâlnesc, nu peste mult timp, și o s-i atrag atenția că n-ar fi trebuit să facă lucrul acesta. Ar fi trebuit să rămână să ne conducă pașii mai departe.
O întrebam ce faci, cum ești..simțeam câteodată că minte, mințea cu seninătate diabolică și simțeam că nu se simte bine, niciodată nu s-a plâns. Mai degrabă eu… am vărsat o lacrimă sau am spus că mă doare și am trecut prin niște încercări. Ea niciodată…spunea: gata, mă, termino, hai să intrăm în scenă să-i facem pe oamenii ăștia să se bucure că au venit pentru noi!”
