Sâmbăta morților – tradiții și obiceiuri

În fiecare an, în ziua de 1 noiembrie, se face pomenirea morților. Această zi se mai numește și Ziua Tuturor Sfinților, Luminăția sau Moșii de toamnă și este atât o sărbătoare ortodoxă, cât și una greco-catolică (în calendarul greco-catolic această zi este trecută ca și Ziua Tuturor Sfinților).

Conform bisericii ortodoxe, când moare, omul își schimbă modul de existență. Starea în care se află devine una de adormire, așa cum a spus chiar Iisus Hristos când fiica lui Iair a murit: „Nu plangeți. N-a murit, ci doarme” (Luca 8:52). Această stare este una de tranziție spre viața veșnică care poate însemna fericirea eternă, sau suferința eternă.

Noi, cei care rămânem în urmă, suntem datori să ne îngrijim de sufletele celor adormiți și să îi pomenim în rugăciunile noastre. Ziua morților este un bun prilej pentru a face asta, deși nu trebuie să avem nevoie de o zi specială ca să ne gândim la cei dragi, trecuți în neființă.

Ziua de 1 noiembrie reprezintă una din cele 20 de zile de peste an care numesc Moși și se referă la pomenirea morților. Acest cuvânt vine la strămoși și se referă la toți cei care au părăsit această lume. Printre celelalte zile de Moși se amintesc Moșii de iarnă, Moșii de primăvară și Moșii de vară.

În această zi, oamenii din toate colțurile țării merg la mormintele celor dragi să apindă lumânări și să aducă flori. Astfel, în această seara toate mormintele vor fi luminate. De asemenea, se merge la biserică cu colivă și se dă de pomană celor săraci.

În dimineața de 1 noiembrie se săvârșește Sfânta Liturghie, iar preoții se roagă citind numele tuturor morților trecuți în pomelnice. La sate obiceiul este ca după slujbă, oamenii să meargă cu coliva la cimitir, unde preotul vine și citește la fiecare mormânt o scurtă rugăciune.

Ledengele spun că în această noapte porțile Tărâmului de Dincolo se deschid, iar cei morți umblă pe Pământ, pentru a se reîntâlni cu sufletele dragi care încă sunt vii.