Sediu de concediu. Detest “cura aia de slabit pentru la mare”

Mai intai, am incercat in cap. Mi-am facut planul, care suna cam asa: intai dieta sau chiar foame, dup-aia sport, sa ma tonific. Am inceput cu dieta. Prima, a nu stiu carei dive internationale, m-a transformat intr-o apucata. Era inevitabil, nu poti sa iti pastrezi mintile cand traiesti doar cu treaba ta din fiecare zi si cu broccoli in toate starile de agregare (storchit la storchitor, fiert, rasfiert, viu…). N-a mers.

Am dat-o pe proteina (faimosul regim hiperproteic, oricare ar fi el), desi multi mi-au zis ca-i copilul facut la betie de Moartea cu Satan. Acum, sar direct la bataie doar daca aud urmatoarele: “piept de pui dezosat”, “pulpa de pui fara pielita”, “gratar”, “un strop de ulei de masline”, “ou de gaina”, “branza degresata”, “vita slaba”, hai si-un iaurt. Dupa o saptamana in lumea proteinelor, ajunsesem sa uit ca baia are mai multe intrebuintari.

Citeste si: Sediu de concediu. Spune-ne povestea ta!

Citeste si: Sediu de concediu. Viata chiar e buna. Pe cuvant!

Apoi, am vazut reclama la televizor la slim-ceva- pastila-magica. Inutil sa spun ca, de banii aia, ma vopseam la coafor, nu singura, sa imi ard parul. La fel de inutil e sa mai zic si ca am trecut inclusiv prin faza ceaiurilor chinezesti. Acum vreo luna, mi-am zis ca “la naiba cu toate!”. M-am limitat la doua lucruri: paine – doar o felie la micul dejun si cina – obligatoriu inainte de sapte.

Dupa prima saptamana, am inceput sa ma simt om. Dupa a treia, m-am cantarit. La naiba, doar doua kile! Alta data, as fi facut depresie subita. Acum, ma uit in oglinda si stiu: silfidele alea de la TV si din reviste sunt niste fotosopate. Ce naiba mi-a casunat pe mine? Io-s de-adevaratelea, cu niste vergeturi, e drept, dar de-astea au si pustoaicele de 16 ani! Plus ca eu inca incap in costumul de baie de acum cinci ani! De fapt, pentru concediul asta, nu imi trebuie decat niste bronzol.