Şi-a ascultat inima iar asta l-a facut celebru

Potrivit savanţilor, ritmurile percutante din cele mai cunoscute lucrări ale lui Beethoven au fost inspirate din maladia cardiacă de care suferea compozitorul german, informează dailymail.co.uk. Aceştia au ajuns la concluzia că pasaje întregi din muzica lui Beethoven se potrivesc cu bătăile neregulate ale inimii sale, care, din câte se ştie, suferea de aritmie cardiacă. Pentru ca studiul să fie validat, în echipa de cercetători de la Universitatea Michigan şi Universitatea Washington s-au aflat un cardiolog, un medic specializat în istorie medicală şi un muzicolog. Studiul, publicat în Perspectives in Biology and Medicine, a analizat mai multe compoziţii ale lui Beethoven, încercând să caute anumite indicii despre o maladie cardiacă pe care ar fi avut-o celebrul muzician german.

Astfel, cercetătorii americani au aratat că ritmurile din anumite pasaje din câteva compoziţii renumite reflectă bătăile neregulate ale inimii lui Beethoven.

„Muzica lui pare să fi fost simţită, atât la propriu, cât şi la figurat, cu inima”, a declarat coordonatorul studiului Joe Howell, cercetător la Universitatea Michigan,.

„Atunci când inima ta bate neregulat din cauza unei maladii cardiace, ea face acest lucru în cadrul unor tipare previzibile. Credem că auzim unele dintre aceste tipare în muzica lui. Sinergia dintre minţile şi corpurile noastre modelează felul în care simţim lumea din jur”, a adăugat el.

Savanţii au studiat mai multe tipare ritmice din diferite compoziţii, care ar putea să reflecte felul în care Beethoven era afectat de aritmie, o maladie care face inima să bată prea repede, prea încet sau într-un ritm neregulat. Aşa s-a ajuns la concluzia că schimbările bruşte, imprevizibile din ritmul şi notele muzicii lui Beethoven, par să se potrivească cu astfel de tipare asimetrice cardiace.

Ei dau drept exemplu fragmentul final „Cavatina”, din Cvartetul pentru coarde în Si bemol major, Opus 130, o compoziţie încărcată de emoţie, despre care se spune că pe Beethoven îl făcea întotdeauna să plângă. La un moment dat, în mijlocul compoziţiei, tonalitatea se schimbă brusc în Do bemol major, provocând un ritm neechilibrat, fapt care provoacă o emoţie întunecată, dezorientare şi o senzaţie stranie,  descrisă prin „răsuflare tăiată”. În indicaţiile lăsate special de compozitor pentru muzicienii care interpretează această partitură, secţiunea a fost marcată prin cuvântul german „beklemmt”,  care se traduce prin sintagma „inimă grea”.

Cercetatorii spun că această  „inimă grea” poate să însemne „tristeţe”, dar expresia ar putea deopotrivă  să descrie şi senzaţia de apăsare, un sentiment asociat cu aritmia cardiacă.