Teo Trandafir, despre „judecata” omeneasca: “Ma deranjeaza deoarece l-am practicat”

Teo Trandafir: „Cel mai rau ma deranjeaza pe lumea asta judecatul oamenilor. Ma deranjeaza deoarece l-am practicat si l-am practicat gresit…si se practica gresit. Spre exemplu, nu imi placea Narcisa Suciu. Deloc! Dintr-un motiv care la vremea respectiva imi cam scapa; niciodata nu am acordat importanta chestiei. Mi s-a parut ca e “by default”.

Adica, nici macar nu judecam, pur si simplu nu imi placea, ceea ce este si mai grav. La un moment date ram la un post de televiziune si a venit cineva prin spatele meu si m-a pupat pe obraz si mi-a spus: “Eu stiu ca nu ma suporti pe mine!” Era Narcisa Suciu. Si m-am simtit atat de umilita si atat de dezgolita incat am hotarat sa nu mai fac asta.

Ne uitam la televizor si spunem ca ala a facut, ala a dres, ca stim noi, ca ni se pare noua asa…si este foarte confortabil pentru ca, pana la urma, daca stai sa te gandesti, tu esti centrul universului tau si ti se pare normal ca de unde esti tu, de pe tronul pe care te-ai asezat, sa judeci fara niciun fel de agresiune din partea celorlalti.

Nu este asa pentru ca, la un moment dat, te trezesti fata in fata cu omul si descoperi cat de prost ai fost si daca ai un pic de autoanaliza si de autocritica, te autodesfiintezi, ceea ce este cazul meu, ori, daca nu, te vei trezi in aceeasi situatie. Indiferent cat de aproape de ateism ai fi, este clar ca undeva exista niste lucruri care se platesc.

Doi dintre prietenii mei sunt in acest moment in conflict. Eu, bineinteles, tin partea unuia dintre ei. Ma uit cu tristete, fara sa ma exprim (nu judec public). Daca oamenii care tin partea celuilalt ar sti jumatate din ce stiu eu, ar intelege ca judeca scotand din context.

Rezumand toata discutia despre judecata omeneasca, ea este, dupa parerea mea, ilegala. Nimeni nu poate judeca ce a facut altul cata vreme nu a fost in pantofii lui si nu e absolut convins ca nu ar fi facut exact la fel, in aceleasi circumstante.

Ne este foarte usor sa simplificam, cum se practica in matematica, cu doi si ne iese la socoteala fara sa ne dea cu zecimale. Noi judecam ceea ce vedem. De ce a mintit atunci? Pentru ca nu stia ca adevarul lui de atunci nu este acelasi cu adevarul lui de acum.

Spre exemplu: vedetele declara lucruri diferite la distanta de 10 ani. Cand au mintit? Atunci sau acum? Viata este intr-o dinamica. Respectivul spunea adevarul atunci, il spune si acum, sau a mintit si atunci, minte si acum. Pana la urma de ce ne-ar interesa? Sa ne vedem de treaba noastra si sa ne judecam pe noi insine.

Si mai exista ceva de dispretuit pe lume in afara de a-i judeca pe ceilalti: discriminarea. Care deriva tot din obiceiul despre care va vorbeam.”

5 Comments

1. 

   doina zaharia

   2013-11-11T16:36:41+02:00 at 2013-11-11T16:36:41+02:00

   de cand omul are inteligenta a judecat si va tot judeca dar important este sa ,,barfeasca”judece lucruri minore si sa fie constructive sa nu intre cu bocancii in sufletul omului caci va veni randul ca din judecator sa ajungi judecat si mult mai aspru.
   judecata de genul asta nu dezvolta inteligenta umana

   Răspunde
2. 

   mimi

   2013-11-12T09:44:30+02:00 at 2013-11-12T09:44:30+02:00

   Asa suntem noi, pacatosi. De ce ne-ar interesa ca vorbele pot provoca placere unora si in egala masura, durere altora. Daca ne simtim bine de ce ne-ar pasa?! Insensibilitatea e la mare putere iar datul cu parerea a ajuns un sport. Tin minte ca odata, m-am legat la ochi, pentru o zi , sa vad cum e viata fara culoare. Am plecat de la un lucru pueril si stupid in acelasi timp fara sa ma gandesc ce implica. Nu m-am gandit cat de neputincios, frustrat si nefericit te poti simti. Nu m-am gandit la gioale lovite, mobile rasturnate, la tipetele de durere si neputinta! Si asta numai pentru o zi, fara sa ies din casa. Asa suntem in viata de zi cu zi. Orbi! Si de cele mai multe ori si surzi!

   Răspunde
3. 

   George PENA

   2013-11-12T16:56:45+02:00 at 2013-11-12T16:56:45+02:00

   PREDESTINARE

   Mâinile noastre se cauta întruna
   si fiecare gest e o contemplare;
   ne ard în inimi dureros de tare
   iubiri înalte – una dupa una.

   In toate zarile si destinarile
   am strâns frumuseti netulburate;
   cu suflet ranit de bunatate
   multiplicam aiurea respirarile.

   Cânta regasirea-n harfe uriase
   si migreaza doruri de cuvinte;
   râvnim statornic înainte
   în numele vestirii, iubirii copartase.

   Si prind lucrurile o alta-nfatisare,
   linistea se sparge-n unde sonore;
   densitatea vesniciei majore
   ne arde-n inimi dureros de tare.

   Răspunde
4. 

   andrei-constantin

   2013-11-13T14:29:49+02:00 at 2013-11-13T14:29:49+02:00

   iti multumesc frumos pentru gandirea curata pe care o ai , te pup si te urmaresc zilnic !

   Răspunde
5. 

   Bogdan Andrei

   2013-11-13T15:59:19+02:00 at 2013-11-13T15:59:19+02:00

   Numarul meu de telefon este 0754820312 si vreau sa specific ca as vrea tare mult sa ajung la dumneavoastra in emisiune.Va multumesc anticipat…

   Răspunde

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.