Traditii, obiceiuri si superstitii in Saptamana Luminata

Saptamana de dupa Duminica Invierii Domnului se numeste Saptamana Luminata. Crestinii respecta o serie de traditii, obiceiuri si superstitii in Saptamana Luminata, in toate colturile tarii.

Traditii, obiceiuri si superstitii in Saptamana Luminata

Saptamana Luminata este o perioada de sarbatoare pentru crestini, dupa cele 50 de zile de post negru. In Duminica Invierii, preotul vesteste in Biserica: „Acum toate s-au umplut de lumina, cerul si pamantul si cele de sub pamant”. Din acel moment se considera ca perioada iluminarii a inceput.

Odata cu Invierea lui Iisus Hristos, portile Raiului se deschid. Daca in Saptamana Patimilor, persoanele care mor ajung direct in Iad (pentru ca portile Raiului sunt inchise), cei care se sting din viata in Saptamana Luminata ajung in Rai.

O alta noutate este ca toate slujbele din Saptamana Luminata (anul acesta cuprinsa intre 17 si 23 aprilie) se tine cu portile larg deschise, ba unele slujbe se pot tine si afara, mai ales daca e vreme frumoasa.

1. In Saptamana Luminata nu se citeste Psaltirea si nu se fac parastase pentru cei trecuti la cele vesnice. Slujbele se reiau abia dupa Duminica Tomii.

2. Slujbele de inmormantare sunt realizate dupa o randuiala speciala. Practic, slujba inmormantarii este inlocuita cu Slujba Invierii. Se canta „Hristos a Inviat”.

3. In martea din Saptamana Luminata au loc uscarea si sfaramarea Sfantului Agnet, sfintit in Liturghia Sfantului Vasile din Joia Mare. Dupa sfaramare, este asezat intr-un chivot pe Sfanta Masa din Altar.

4. Martea din Saptamana Luminata este nelucratoare. Este, practic, a treia zi de Paste. Nu se spala haine, nu se face curat si nu se calca haine. Se da pomana pasca ramasa de Paste si vin rosu celor necajiti.

5. In miercurea din aceasta saptamana a luminii barbatii incep munca pe camp, insa femeile nu au voie in continuare sa munceasca. In aceasta zi se spune ca are loc „nunta soarecilor”, iar daca femeile muncesc vor trudi de doua ori mai mult tot anul pentru gospodarie. Se spune ca Dumnezeu le va lua puterile.

CITESTE SI: Tradiții de Paște din Moldova: Împușcături în noaptea Învierii și apa fermecată

CITESTE SI: Top 7 tradiții și obiceiuri de Paște, din toată țara

6. Joia, numita si Joia Verde, este dedicata cinstirii gradinilor si campurilor. Cu toate acestea, nu se munceste in livezi. Oamenii trebuie sa care 44 de galeti cu apa si 2 lumanari care se aprind. Lumanarile se sting cu apa sfintita, iar acea apa se varsa in fantani.

7. Vinerea se numeste Vinerea Scumpa sau Fantanita. Biserica sfinteste fantanile si raurile. In aceasta zi se sarbatoreste Izvorul Tamaduirii.