Traditii si obiceiuri de Sfantul Ilie

Există mai multe superstiţii şi tradiţii păstrate din moşi-strămoşi.

În dimineaţa zilei de Sfântul Ilie se culeg plante de leac, în special busuioc, ce se pun la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Tot acum se culeg şi plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece.

De Sfântul Ilie nu se lucrează de teama pagubelor: trăznete, ploaie sau grindină.

CITESTE SI: MESAJE SI URARI DE SFANTUL ILIE

Daca sunt tunete de Sfantul Ilie, alunele si merele vor fi viermanoase. Daca ploua de Sfantul Ilie, ploaia nu va inceta vreme de 20 de zile.

Daca in ziua de 20 iulie este furtuna, geamurile si usile casei trebuie sa fie bine inchise, pentru a nu intra in casa vreun drac fugarit de Sfantul Ilie. Pe vreme de furtuna nu este bine sa iti gasesti adapost sub un carpen, intrucat in acest copac prefera sa se ascunda dracii infricosati de Sfantul Ilie.

Nu este bine sa pornesti la drum in ziua de Sfantul Ilie.

Atunci cand tuna, oamenii trebuie sa isi faca cruce, intrucat Dumnezeu i-a poruncit Sfantului Ilie sa loveasca in toate, numai in cruce nu.

In ajunul zilei de Sfantul Ilie, fetele isi pot ghici ursitul. Pentru aceasta, ele merg pe campuri, se dezbraca in pielea goala si se tavalesc prin canepa. Daca in acea noapte ele viseza canepa verde inseamna ca se vor marita cu un barbat tanar; daca in vis le apare canepa uscata sunt sortite unui sot batran, scrie diane.ro.

Pe 20 iulie, in unele zone ale tarii , la „hora Santiliei” , ciobanii coborau cu turmele de la stani, le daruiau fetelor indragite un cas si o furca de tors crestata, dupa care le invitau la hora. Tinerele femei care nu jucau la acest dans ritual nu puteau fi petite si nu se puteau marita in acel an. De altfel, ciobanii nu avea voia sa coboare in sat ori sa fie vizitati de femei pana in in ziua de Sfantul Ilie, in acest fel curatenia lor trupeasca asigurand rodnicia turmei de oi.