Blog
Tudor Chirila
Ati bagat de seama cat de tare ne deranjeaza sa fim educati? Ca sa v-o zic din ce stiu cu exactitate, emisiunile in care suntem invatati sa faacem cate ceva, sau, dimpotriva, ni se arata de ce sa nu mai, fac audiente slabe. Noi, cei multi, stim deja. Ne pozitionam cumva artagos, in fata unuia care stie si ar vrea sa daruiasca asta. „Generosul”vrea sa se dea mare. Ma invata mucosul asta pe mine, ne spunem, in fata unui tanar maestru.
A scris Chirila pe blogul lui, excelent blog, admirabila intelegenta Chirila, un articol despre necesitatea directa, frusta a lecturii, a cetitului cartilor. Ma uitam cu incantare cum se bucurau oamenii de el, de articol, doar ca am descoperit intr-o statistica minimalist facuta-n cap ca toti cititorii lui stiu macar ce e ala hedonism. Ca e cu placere, cu astea. Ceilalti il vor intreba cine e el, sa ne zica noua.
Si totusi, el va zice in continuare ca cititul e ce trebuie. Intr-o patrie in care locuitorul foloseste un tub de pastta de dinti pe an. Statistic. Si da, au legatura, credeti-ma. Au legatura.
Eu nu indraznesc sa va invit sa cititi nimic. Stiu c-o faceti, ca de-aia va scriu inversunat tot timpul. Va rog doar sa va ganditi impreuna cu mine cum am putea face sa-i convingem p-astia mici caa dandu-le cartea-n mana le dam singura posibilitate de a scapa de noi si de realitatea noastra, ducandu-se intr-a lor, intre paginile alea, pictate altfel pentru fiecare.
6 Comments
Leave a Reply
Leave a Reply
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Iulia
2014-07-29T16:08:45+03:00 at 2014-07-29T16:08:45+03:00
Frumos spus: „pictate altfel pentru fiecare”…
Atentie la micile erori: faacem, pastta, caa…
Cu multa simpatie,
Iulia
Cat
2014-07-29T18:46:35+03:00 at 2014-07-29T18:46:35+03:00
„Rasfoiam” in dimineata aceasta facebook-u si am dat un click pe pagina. Nu m-a surprins ingrijorarea ta nici a lui Tudor in legatura cu cititul. Pai daca ne gandim bine, este cea mai plictisitoarea activitatea. Stai asa, intr-un scaun sau fotoliu si ochii iti fug de la un rand la altul, dupa care „te apuca somnul” (cum spun unii „inteligenti”, obositi rau de tot numai vazand cate o carte); apoi…”domnule”, cetitul acesta nu are nicio „utilitate”. Ma explic: pai nu da de mancare la copii, nu aduce bai, nu spala rufe, nu …nimic concret. Pai…cine are domnule timp de pierdut cand sunt „treburi mai importante” in viata. Uite asa…trece viata si realizeaza „intelugentu`” ca daca ar fi avut putina carte ar fi avut putina parte. Vede el capra vecinului, si apoi sta si se gandeste, cum mama naibii vecinul e el „mai cu mot”, sta el asa mai sigur pe sine, cocotat acolo sus in varful piramidei, zic de aia adevarata, care inca mai exista, desi nu o vedem; si vede el ca acolo sus sta „ala cu carte”. Pai de ce? Si cum cand el a muncit de dimineata pana seara, are casa, copii, masina de aia misto si parca tot vecinul „e mai cu mot”. Pai cum vine asta? Unde este justitia? Ei…simplu, cica aia cu cartea lor stiu sa se tina bine acolo in varf, stau asa cocotati pe un munte de carti si vad dincolo de realiate; sufletele lor zboara ca fluturii, danseaza in cerc – pentru ca intelectul le danseaza in cerc, cum spunea Proculus -. Ei pot sa atinga cerul cu mana, sa mangaie stelele; pot ei de acolo de sus, asa cocotati, sa iubeasca si sa isi inteleaga „vecinul”, pot intelege sensul cuvintelor, sa se joace cu ele, sa construiasca castele de nisip sau umbre cu cuvintele, cum facea Nichita sau, cine vreti voi, Blaga, sa zicem… care, timid, nu dorea sa zdrobeasca „corola de minuni a lumii”. Sunt sigura ca nu ii apuca somnul, dimpotriva, ei traiesc cu ochii mari deschisi, intr-un permanet stadiu de veghe. Ei, astia cocotati asa pe un munte de carti, vegheaza: adevarul, binele, frumosul…Pai de cand cu Socrate si Platon, lumea este intr-un continu stadiu de veghe, numai puturosii dorm, si mediocrii mai deschid cate un ochi dupa care se intorc frumos pe partea cealata si…dorm. Mai e cineva care aude strigatul unui domn care se numea Pascal cand spunea ca atat timp cat Cristos sufera pe cruce, eu nu pot dormi? Mai e cineva care plange cu lacrimi si sfinti, cum facea Cioran? Mai e cineva care aduna doi cu doi si nu crede ca e patru, ca unul care traia in subterana si se numea Dostoivski? Mai e vreun „nebun” ca Diogene care umbla ziua in amiaza mare cu o lumanare in mana si striga disperat „caut un om”? Etc. …ei lasa, mai bine sa traiam hedonist, ca doar si Epicur era hedonist. Pai daca Epicur era hedonist si daca Epicur asta, era om, pai rezulta, ca tot omu´dom´le tre´sa fie „hedonist”. Numai ca Epicur era si el, saracul, putin cam filosof. Hai sa nu cerem prea mult, ca dupa aceea nu vom sti ce sa facem cu atatia filosofi…Mai bine, sa ii luam incet, sa le explicam, asa cum face, medicul – ca apropo, la inceput medicii astia erau tot filosofi- zic, sa le explicam asa frumos, ca cetitul nu dauneaza sanatatii, ca te poti spla pe dinti citind (pe bune, am incercat si e „misto”), ca trateaza mintea si sufletu si vorba aceea: „mens sana in corpore sano”…Sa traducem? Adica, domnule…zice ceva asa, ca cica daca mintea este sanatoasa, trupul la fel. Mai sa fie…Pai zic, in loc sa ne indopam cu atatea pastile…ce ar fi o doza de lectura zilnic?..
De aceea mi-a facut placere sa te citesc Teo. Promit sa citesc si ce a scris Tudor. Si ma bucur ca atat cat va sta in putinta, transmiteti un mesaj valoros. Bravo!
silvia
2014-07-31T09:46:12+03:00 at 2014-07-31T09:46:12+03:00
bravo ! (zic eu cu litere mici, cat poate tehnologia asta). Tudor,Teo, Cat. Cu Teo si cu Tudor stiu cate ceva. Cu tine
cum se traduce cuvantul asta ? CAT… Ai pomenit o gasca din prieteni mei. Azi m-am pricopsit cu o problema. Multumesc frumos.
Ramona
2014-08-29T16:26:13+03:00 at 2014-08-29T16:26:13+03:00
In urma cu cateva zile i-am propus sefului meu ca pe pagina firmei, unde promovam evenimente sa scriem o data pe saptamana o recomandare de carte. Raspunsul „nu, domne, ca e plictisitor!”. Am ramas masca. Cum poate fi plictisitoare o carte?
Cat despre astia mici, cred ca pentru fiecare om exista o prima carte perfecta. Daca citesti acea carte, ajungi sa iubesti lectura. Pentru mine, a fost „Singur pe lume”, pentru cei de acum, de 9-10 ani, este Harry Potter. Cred ca daca ajungi sa citesti acea carte, cartea ta perfecta, se face un declic si realizezi cat e de frumos cititul. Unii au norocul sa le pice in mana, altii nu o gasesc niciodata.
Gamarcimar...
2014-09-07T12:25:56+03:00 at 2014-09-07T12:25:56+03:00
Ramona,e o mare diferenta intre Singur..si Harry…ca de la cer la pamant…Fiica mea citea la 10 ani Jane Austen-si citeste si acum la 24-altele nu tot Jane…sa citesti si sa citesti cartea cu paginile ei mirosind a tus,nu de pe tableta…Bine,ca pana la urma,sa citesti e important…Ca cel,cea numit,numita Cat ii place sa enumere filozofi,scriitori-asa pot si eu si oricine face,e usor–important e sa vrei-macar din cand in cand-sa stai cu tine si sa te cufunzi intr-o lectura placuta,intr-un mister,intr-o lume diferita…Numai sa nu te „iei” dupa sfaturile unora de pe anumite „pagini”si sa cumperi de exemplu’ Fluturi a lui IRINA BINDER…No way..bani aruncati-siropeala,fataiala,stupizenie…Dar mai faci si gafe,le repari-eu de ex.,am rugat-o pe d-na de la care am luat-o sa o tina,sa o revanda cui ii place si sa cumpar altceva in loc-era si 45 de lei,deci…In rest e bine sa te duci la biblioteci-sunt mici,mari comori acolo…Deci,cititi oameni buni…Si nu orice!!!!