Vezi ce descoperiri din Ardeal vor schimba cărţile de istorie

Printre siturile cercetate de arheologi, se numără şi ultimul refugiu al regelui Decebal, ori Capitoliul de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

CITEŞTE ŞI: VEZI CE ORAŞ DIN TRANSILVANIA ESTE MAI VECHI DECÂT PIRAMIDELE EGIPTENE

Astfel, arheologii Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia au inventariat 57 de situri arheologice pe traseele din judeţul Alba ale viitoarei autostrăzi de pe Culoarul IV Pan-European şi ale drumului expres Sebeş-Turda. Echipa formată din 10 specialişti, condusă de directorul muzeului Gabriel Rustoiu, a cercetat în luna august aproximativ 143 de kilometri. Practic, la fiecare 2,5 kilometri există câte un sit arheologic.Viitoarea autostradă va trece prin zona de protecţie a celui mai important sit neolitic din România, cel de la Tărtăria.

Una dintre cele mai importante aşezări din prima parte a epocii fierului îşi dezvăluie secretele cu ajutorul unei investigaţii bazate pe câmpul magnetic al vestigiilor. Astfel, arheologii români şi germani au făcut o cercetare magnetometrică la cetatea de pământ hallstattiană de la Santana, din judeţul Arad, care a permis identificarea unor structuri preistorice. Deşi cetatea este cunoscută de aproape o jumătate de veac, ea ascunde în continuare multe secrete.

Cercetările de la Cetatea dacică Piatra Craivii, din Munţii Orăştiei, au scos la lumină un foarte bogat inventar arheologic constituit din ofrande aduse divinităţilor dacice. Este vorba despre fragmente ceramice, fibule de fier şi de bronz, obiecte de podoabă din sticlă (mărgele), fragmente de vase din bronz din lumea romană, piese de harnaşament, săgeţi, resturi osteologice – toate datate din perioada secolului I înainte de Hristos. “Templul de la Piatra Craivii este situl cu cel mai bogat inventar din întreaga lume dacică”, a declarat arheologul Cristinel Plantoş. La templul rectangular din cetate au fost descoperite încă două noi plinte, pe lângă celelalte şase cunoscute până acum. Plintele sunt baze de piatră ce susţineau coloanele din lemn şi au 60 cm în diametru, respectiv 10-20 cm în grosime. Cetatea de la Piatra Craivii făcea parte din sistemul de apărare a capitalei, Sarmizegetusa.

După căderea Cetăţii de Scaun, în anul 106, în urma asediului condus de cel mai mare împărat roman din istorie, Traian, aici s-a refugiat regele Decebal. Ulterior, el a părăsit cetatea şi ajuns din urmă de români, s-a sinucis ca să nu ajungă prizonier.