Vezi cum te ajută mirosul să detectezi mâncarea grasă

Într-un nou studiu mirosul a fost punctul central al cercetării. O nouă cercetare dezvăluie că oamenii se pot folosi de miros pentru a detecta nivelurile de grăsime din mâncare.

CITEŞTE ŞI: CAUZE ALE MIROSURILOR NEPLĂCUTE

Mostrele de lapte au fost prezentate subiecților legați la ochi în trei fiole. Două dintre acestea conțineau lapte cu același procentaj de grăsime, în timp ce al treia avea o altă concentrație. Sarcina subiecților era de a mirosi cele trei fiole și de a identifica mostra diferită.

Același experiment a fost realizat de trei ori folosind trei seturi diferite de subiecți. Primul a folosit persoane sănătoase, cu o greutate medie, din zona Philadephiei. Al doilea experiment a repetat primul studiu, singura diferență fiind cadrul cultural, de această dată experimentul desfășurându-se în zona Wageningen din Olanda. În al treilea caz, realizat tot în Philadelphia, s-a examinat detectarea grăsimilor de către persoanele normale și cele supraponderale.

În timp ce studiile precedente au determinat că oamenii ar putea folosi simțul mirosului pentru a detecta nivelurile înalte de grăsime pură sub forma acizilor grași, nu se știa dacă era posibilă detectarea grăsimii într-un cadru mai realist, cum este cel al mâncării.

„Simțul mirosului este mult mai bun la a ne ghida viețile noastre de zi cu zi decât am crede”, a declarat autorul senior Johan Lundstrom, neurocercetător cognitiv la Centrul Monell. „Faptul că avem abilitatea de a detecta și discrimina diferențele din conținutul de grăsime al mâncării noastre sugerează că această abilitate ar fi trebuit să aibă o importanță considerabilă în evoluție”.

Fiind nutrientul cel mai dens caloric, grăsimea a fost o sursă de energie râvnită pe parcusul evoluției umane. Ca atare, ar fi fost avantajos să poți detecta surse de grăsime în mâncare, la fel cum se crede despre gustul dulce că semnalizează o sursă de energie din carbohidrați.